Președintele României, Nicușor Dan. Fotografie: Inquam Photos / George Călin
Prima reacție la sesizarea președintelui Nicușor Dan către Curtea Constituțională, legată de modificările privind sancțiunile pentru acțiuni cu conținut extremist, a fost una de surprindere. Pare o inițiativă elaborată cu grabă. Mi se pare că președintele Dan, cu hotărâre, a studiat riguros textul și s-a întrebat: „Asta chiar este bine?”.
Această impresie nu provine doar din argumentele sesizării, uneori discutabile, ci și din descrieri făcute de persoane din anturajul său. Acestea îl prezintă ca pe un lider preocupat de detalii, minimalist în ceea ce privește delegarea sarcinilor.
Îndrumat de intenții nobile și dorind rezolvarea problemei, președintele Dan este un muncitor perseverent, dar nu întotdeauna eficient în munca colectivă. Se spune că, în timpul unor ședințe, a fost observat studiind cu atenție documente și hărți, având o atitudine concentrată asupra detaliilor. O atitudine care poate fi interpretată uneori ca o abordare excesiv de personală.
Președintele Dan pare genul de persoană care preferă să execute personal sarcinile, decât să delegue, considerând că rezultatul obținut va fi mai bun, sau mai rapid. Această opțiune poate părea aroganță sau o formă de precauție, un mod de a evita potențiale implicații nefaste.