După evenimentele din 1989, Majestatea Sa Regele Mihai I a fost nevoit să rămână departe de România încă aproape opt ani, fostul suveran fiind umilit de mai multe ori de regimul fostului președinte Ion Iliescu.
Regimul Iliescu a limitat accesul regelui în țară. În 1990, la revenirea sa cu un pașaport diplomatic danez, Regele Mihai a fost rapid escortat din țară. În 1995, i s-a interzis participarea la înmormântarea lui Corneliu Coposu, în ciuda invitației oficiale, fiind obligat să transmită un mesaj înregistrat.
Chiar în anul Revoluției, Ion Iliescu a adresat Regelui Mihai un comentariu jignitor: „este un individ nedemn care ar trebui să se ocupe de pensie și să ne lase în pace”. Această remarcă a reflectat dorința regimului Iliescu de a minimaliza importanța simbolului regal în perioada post-Ceaușescu.
După 43 de ani de exil, Regele Mihai a fost declarat persona non grata de PDSR
După 43 de ani de exil, Regele Mihai I a dorit să se întoarcă în România, însă tentativa sa a fost întâmpinată cu refuz din partea autorităților. Prima încercare a avut loc în aprilie 1990, în timpul mandatului lui Ion Iliescu, când regele a fost nevoit să se întoarcă din drum, din Zurich, după ce i s-a refuzat viza. Autoritățile române au invocat faptul că, din decembrie 1947, Mihai I nu mai avea cetățenie română.
Autorizația de a reveni în țară i-a fost acordată abia în 1992, cu ocazia Paștelui. Vizita a avut un impact major: aproximativ 500.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a-l întâmpina pe fostul suveran și familia regală. Entuziasmul a stârnit îngrijorare la autorități, care i-au interzis ulterior accesul în țară pentru cinci ani.
În 1994, după o nouă încercare de revenire, PDSR a solicitat Ministerului de Externe să-l declare persona non grata. Regele nu a fost lăsat să coboare din avion, autoritățile susținând că vizele nu se acordă la frontieră. Deși a coborât pe scara aeronavei, a fost obligat să se întoarcă. Imaginile acestor episoade au fost difuzate de TVR abia în 2013.
Cum a justificat Iliescu decizia?
Ion Iliescu a justificat decizia ca fiind un „act de destabilizare”, fără acordul autorităților, în contextul tensiunilor sociale și politice. „Regele a venit fără un program prealabil, fără o minimă informare a autorităților, punându-ne în fața unui fapt împlinit”, a declarat Iliescu. Regele Mihai a condamnat gestul, considerându-l o dovadă a „mentalității comuniste” a noii puteri. „Nu mi se permite să vin în țara mea ca un simplu cetățean, după 43 de ani de exil. Este un act de o lașitate inimaginabilă”, a afirmat Regele Mihai într-un interviu acordat presei internaționale.
Gestul a stârnit critici aspre atât în țară, cât și internațional. Opoziția a condamnat ferm acțiunea, văzând-o ca un abuz de putere. Presa occidentală a criticat regimul Iliescu, punând sub semnul întrebării angajamentul său față de valorile democratice.
Ion Iliescu nu se temea de o reacție monarhistă care să amenințe forma de guvernământ republican prin revenirea Regelui Mihai.
Temerea sa reală era reprezentată de puterea simbolică enormă a fostului suveran, evidentă în 1992, când sute de mii de oameni s-au adunat pentru a-l auzi pe fostul suveran.
Popularitatea de care s-a bucurat Regele Mihai în acel moment a fost percepută ca o amenințare directă la imaginea publică a lui Iliescu. Invitatia din 1992 a fost, probabil, un gest calculat menit să testeze reacția populației. Ulterior, toate solicitările Regelui de a reveni în România au fost respinse.
La 21 de ani de la revoluție, Regele Mihai a refuzat să dea mâna cu Iliescu
Normalizarea relațiilor dintre Regele Mihai și statul român a început odată cu alegerea lui Emil Constantinescu ca președinte. În 1997, fostului suveran i-a fost restituită cetățenia română, iar președintele l-a invitat oficial să revină în țară. În anii anteriori, liderul liberalilor îi propusese regelui să candideze la alegerile prezidențiale, dar acesta a refuzat.
După revenirea la Cotroceni, Ion Iliescu i-a adresat Regelui Mihai o invitație oficială la inaugurarea unei galerii de artă. Cele două personalități și-au strâns mâna, marcând o reconciliere simbolică.
Abia la 21 de ani după Revoluție, Regele Mihai a fost invitat să ţină un discurs în faţa Parlamentului. Momentul în care Suveranul a refuzat să dea mâna cu fostul preşedinte Ion Iliescu a marcat evenimentul.
Elogiul lui Iliescu după moartea Regelui
După aceste tensiuni, Iliescu a avut un discurs diplomatic. La moartea Regelui Mihai, fostul președinte l-a elogiat drept un om care și-a îndeplinit datoria și a luat decizii esențiale pentru viitorul României în perioade dificile.
„Păstrez amintirea discuțiilor purtate în decursul timpului, atât la Versoix cât și la București. Relația noastră nu a fost ușoară în vremurile de tranziție. Rațiunea și sensul servirii interesului public au fost mai puternice. Am reușit să transmitem către partenerii noștri un mesaj puternic de asumare a valorilor comunității europene.
Dispariția Regelui Mihai încheie cel mai zbuciumat capitol al istoriei României moderne, o istorie complexă, dar importantă pentru integrarea europeană a țării”,scria Iliescu pe blogul său.