Agenția internațională de evaluare financiară Fitch a confirmat ratingul României la BBB-/F3 pentru datorii pe termen lung și scurt în valută, menținând perspectiva negativă.
Ratingul României este susținut de apartenența la UE și de fluxurile de capital. Cu toate acestea, deficitele bugetare și de cont curent, creșterea rapidă a datoriei publice, polarizarea politică și datoria externă ridicată reprezintă factori de risc semnificativi pentru economia națională.
Factori care pot afecta negativ ratingul
- Neimplementarea măsurilor suplimentare de consolidare bugetară pentru stabilitatea datoriei pe termen mediu.
- Impact negativ asupra finanțării și lichidității externe cauzat de incertitudinea politică sporită, fluctuațiile fiscale și dobânzile ridicate și persistente.
Dificultăți în consolidarea fiscală și polarizarea politică
Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice ale României, evidențiată de deficitul bugetar și creșterea rapidă a datoriei publice. Factorii care afectează consolidarea bugetară includ creșterea economică slabă, dificultăți de implementare a măsurilor, oboseala fiscală și polarizarea politică.
Un plan ambițios de consolidare fiscală a fost anunțat și aplicat. Cu toate acestea, impactul socio-economic al acestor măsuri, tensiunile politice interne și suportul pentru partidele populiste rămân provocări importante. De asemenea, există incertitudine politică potențială, din cauza schimbărilor preconizate în conducerea guvernului.
Consolidarea bugetară: Impactul bugetar al măsurilor anunțate este estimat la aproximativ 1% din PIB în 2025, cu modificări ale TVA (inclusiv majorări de 2-6 puncte procentuale pentru TVA redusă) planificate începând cu august 2025. Alte măsuri sunt programate pentru ianuarie 2026, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor publice.
Prognoză de creștere a PIB-ului
Estimarea noastră pentru creșterea PIB-ului în 2025 este de 0,7%, asemănătoare cu prognoza pentru 2024. Creșterea economică ar urma să ajungă la 1,2% în 2026 și 2027, beneficiind de fondurile UE și redresarea economică din zona euro.
Deficite bugetare persistente: Se estimează că deficitele bugetare ale României vor rămâne printre cele mai mari din clasa „BBB”, reducându-se treptat la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027. Aceste estimări includ riscurile legate de implementarea măsurilor de consolidare fiscală.
Inflație înaltă și persistentă: Inflația a depășit ținta BNR de 2,5%, și este prognozată la o medie de 6,5% în perioada 2024-2026. Inflația de bază s-a stabilizat între 5%-6% în 2024 și primele jumătate din 2025, dar inflația persistentă ridicată complică politica monetară.
Consolidarea bugetară și impactul asupra veniturilor
Creșterea datoriei publice: Datoria publică a atins 55% din PIB în 2024 și se estimează să ajungă la 63,4% în 2027, avand potential sa creasca spre 70% din PIB pana in 2029. Consolidarea bugetară va atenua doar parțial acest trend.
Dezechilibre externe: Deficitul de cont curent a crescut la 8,4% din PIB în 2024, din cauza slăbirii exporturilor și a importurilor. Se estimează că deficitul va scădea sub 7% din PIB până în 2026, datorită diminuării cererii de importuri.
Finanțare externă: România se bazează pe un flux consistent de finanțare externă. Tensiunile de pe piețele financiare au crescut în 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale. Fondul UE poate atenua riscurile externe.
Condiții de finanțare îmbunătățite: Accesul României pe piața de obligațiuni internaționale în 2025, imediat după anunțarea planului de consolidare, a avut un impact pozitiv. Randamentele obligațiunilor au scăzut, dar rămân peste nivelurile din 2024.
Rezistența sectorului bancar: Sectorul bancar român prezintă o rezistență considerabilă, cu capitalizare peste media regională, profitabilitate bună și surse stabile de finanțare. Calitatea activelor este solidă.