Ucraina: Semn de speranță din Washington pentru pace

Începutul adevăratei lupte pentru pacea din Ucraina se află în evenimentele recente. Această bătălie este și mai dificilă și mai complexă decât conflictul militar actual, susține profesorul Ioan Stanomir de la Universitatea București, într-un articol publicat recent.

Odată cu o serie de întâlniri la Casa Albă, obiectivul Occidentului devine tot mai clar: asigurarea unui viitor sustenabil pentru Ucraina, ca stat membru al comunității euro-atlantice.

Și probabil tocmai de aceea, încheierea unui asemenea tratat de pace este una dintre cele mai delicate și ambițioase tentative din 1945 încoace.

Războiul din Ucraina constituie cea mai gravă criză europeană recentă din toate punctele de vedere. El pune sub semnul întrebării inviolabilitatea frontierelor și riscă să creeze un precedent favorabil agresiunii.

Impactul evident al politicii ruse

Pe de altă parte, războiul, care durează de trei ani și jumătate, nu pare că se poate rezolva pe câmpul de luptă. În ciuda retoricii triumfaliste, Rusia nu poate învinge Ucraina.
Așa cum, în oglindă, Ucraina nu poate elimina în prezent invadatorul rus de pe tot teritoriul său recunoscut internațional.

De aceea, lupta pentru pace este și mai intensă și mai complexă decât conflictul militar actual. Aceasta implică alegeri cu consecințe inevitabile asupra viitorului. O pace care ar permite Rusiei să elimine Ucraina în viitor ar fi o tragedie: viabilitatea Ucrainei ca stat este factorul decisiv pentru următorii ani.

Imaginea de ansamblu de ieri de la Washington poate reprezenta un semn timid de speranță: retragerea americană din Europa nu a avut loc, iar solidaritatea transatlantică este o realitate pe care Rusia nu o mai poate ignora.

Prezența Finlandei printre națiunile participante la această serie de întâlniri este demonstrația clară a consecințelor politicii ruse: renunțarea la neutralitate a fost urmată de un angajament diplomatic extraordinar, iar rolul președintelui Stubb este unul remarcabil și crucial.

Ucraina nu poate deveni un alt Vietnam de Sud

Rusia nu trebuie percepută ca un stat dispus să respecte un acord de pace: singura alternativă la naivitate este un realism solid, care plasează în centrul ecuației postbelice existența unor garanții militare și politice puternice.

Adesea imposibilă în acest moment, aderarea la NATO poate fi înlocuită de un mecanism care să ofere comunității atlantice, sub coordonarea Statelor Unite, instrumentele necesare pentru descurajare.

Căci lupta pentru pacea din Ucraina este strâns legată de un mecanism dublu de descurajare.

Lupta reală pentru viitorul națiunilor noastre

Pe de o parte, existența unei armate ucrainene puternice. Pe de altă parte, definirea unei formule de securitate colectivă care să ofere Ucrainei oportunitatea unui viitor. Ucraina nu poate deveni un alt Vietnam de Sud; Statele Unite și Europa au obligația de a privi spre o perioadă lungă de pace.

Pacea care se poate naște va fi una armată. Pentru a relua terminologia aroniană, această pace trebuie să facă din supraviețuirea noastră colectivă misiunea sa centrală. Rusia nu este și nu poate fi aliată sau parteneră. De aici, necesitatea unei clarități strategice.

Viitorul Europei depinde de această nouă solidaritate transatlantică. Oceanul care ne separă nu ne desparte, ci ne unește. Statele Unite rămân centrul sistemului care ne oferă oportunitatea autodeterminării. Ucraina, pentru a rezista, trebuie să facă parte din acest edificiu al descurajării. Contracararea Rusiei este lupta reală pe care o vor purta națiunile noastre.