Alegerile parlamentare din Moldova din septembrie sunt prezentate drept un barometru al nostalgiei pentru trecutul sovietic în această regiune, un sentiment nu neapărat străin României. Cum arată situația de la nivelul cetățenilor obișnuiți?
- O echipă HotNews s-a deplasat în Moldova pentru a surprinde vocile moldovenilor.
„Fără ajutorul meu și al fratelui meu, mama nu și-ar putea permite pensia pe care o primește”, ne spune o moldoveancă stabilită în Statele Unite. Aceasta vizitează-și mama o dată sau de două ori pe an. Este șocată de prețurile accesibile pe teritoriul național, însă și celelalte produse din comerț au devenit mult prea scumpe: mâncare, ieșiri, electrocasnice, haine și mai ales utilități.
Comparând prețurile cu cele din New York, unde locuiește ea, femeia se întreabă cum își mai permit moldovenii să trăiască cu salariile modeste (salariul mediu net este echivalentul a 800 de euro).
Experiența unei moldovence rezidente în SUA, discutând cu jurnaliști români la Chișinău despre prețul mărfurilor importate, ne reflectă pe toți. Toate punctele de vedere sunt importante.
Politicienii români, prea focalizați pe un segment al populației moldovenilor
Atunci când se adresează cetățenilor din Moldova, politicienii din România tind să se focalizeze pe un segment minim al populației, ignorând restul.
„Sunt aici ca semn de atașament pentru românii basarabeni”, a declarat premierul Ilie Bolojan într-o vizită la Chișinău. „Dragi basarabeni, români care votați duminică”, a spus Elena Lasconi către cetățenii Republicii Moldova. Acestea sunt doar câteva exemple recente, dar exemplele sunt numeroase.
Moldovenii, divizați în privința identității lingvistice
Recensământul din 2024 a arătat că doar 7,9% dintre compatrioții noștri s-au declarat „români”, în timp ce 77,2% au spus că sunt „moldoveni”.
În mod aparent paradoxal, 49,2% dintre cei chestionați susțin că vorbesc „limba moldovenească”, chiar dacă termenul a fost eliminat din legislație.
Faptul că declarațiile declarate ale cetățenilor sunt diferite față de cele declarate prin reprezentanții lor, evidențiază slăbiciunea regulilor și instituțiilor din Moldova.
Cetățeni moldoveni, orientați spre Rusia
Împreună cu colegii mei, am parcurs Moldova, dornici să înțelegem modul în care gândesc oamenii cu o încredere diminuată în România și UE, și care acordă mai multă atenție Rusiei.
Aceasta este o parte semnificativă a societății moldovenești, o parte pe care adesea o asociăm Transnistriei și Găgăuziei, dar care este mult mai răspândită prin țară.
Rezultatul referendumului din anul trecut demonstrează că situația nu este atât de simplă cum cred mulți români. O diferență minimală, de doar ~13.000 de voturi, a stat la baza deciziei privind integrarea europeană.
Am discutat atât cu cetățeni simpli, cât și cu politicieni din Chișinău, Cricova, și Naslavcea, satul cea mai nordică localitate din Republica Moldova.
Traficul din Chișinău, atribuit pe nedrept refugiaților ucraineni
La aeroportul din Chișinău, șoferul unei mașini de taxi Yandex, care vorbea exclusiv limba rusă, a încercat să explice aglomerația din capitală prin prezența refugiaților ucraineni. A folosit termenii „fasciști” și „Gestapo”, citând fără ghilimele declarații atribuite lui Putin.
Chișinăul este un oraș paradoxal: o capitală europeană modernă, curată, cu parcuri, cafenele și restaurante, însă oamenii se plâng de prețurile mari și salariile mici.
Disparitatea socio-economică din Moldova
Ca și cum spunea Parag Khanna în cartea sa „Lumea a doua”, în țările emergente, precum Moldova, o parte a populației trăiește la standarde ridicate, în timp ce o altă parte semnificativă a populației trăiește cu dificultate.
Un exemplu: o angajată de la recepție a hotelului a declarat că, în februarie, a plătit aproximativ 300 de euro pentru încălzirea unui apartament cu trei camere și alți 100 de euro pentru curentul electric.
„Aproape toți banii din salariile mele din cele două locuri de muncă în Chișinău sunt consumați pe aceste plăți”, ne-a declarat aceasta, care lucrează la două hoteluri simultan pentru a-și completa veniturile.
Dacă ai suficienți bani, viața pare confortabilă în Chișinău.
Există și o altă realitate: viața în Moldova
În piața de vechituri de pe strada Gagarin, am întâlnit o realitate cu totul diferită: oameni disperați care-și vindeau lucrurile pentru a supraviețui.
Am stat de vorbă cu o femeie care vindea haine second-hand pentru a-și completa o pensie de 3000 de lei moldovenești (~780 RON).
Am observat diversitate de produse la vânzare, de la articole vestimentare la obiecte istorice.
Turismul la Cricova, o experiență elitară
De la piața de vechituri, am vizitat Cricova, atracțiunea turistică importantă a Moldovei, un combinat viticol.
Un tur al galeriilor subterane unde se păstrează vinuri celebre costă la fel ca vizitarea Palatului Versailles – aproximativ 105 RON.
Investiții în infrastructură și sprijin european
Daniel Vodă din guvern a discutat despre extinderea infrastructurii rutiere. „Nu există niciun primar care să spună că fondurile europene nu au ajutat localitatea”, a afirmat el.
Europa a aprobat un nou ajutor pentru Moldova, de 1,9 miliarde de euro, pentru proiecte de reabilitare rutieră.
Un sat unde ne-am simțit mai aproape de Rusia decât de UE
În Naslavcea, la granița cu Ucraina, oamenii au manifestat o oarecare suspiciune și reticență în a-și exprima părerile.
Mulți localnici au rude în Rusia, iar Nelia, de exemplu, considera că viața în Rusia este mai bună decât în Moldova.
Nelia nu vede motive pentru aderarea la UE și nu crede în acuzațiile de influențare a alegerilor de către Rusia.
Nostalgia pentru perioada sovietică
Așa cum a afirmat și Valeria, „Viața era mai stabilă în timpul Uniunii Sovietice”.
Mulți oameni au exprimat o oarecare incertitudine față de viitor și-și doreau mai multă stabilitate.
„Nicio conducere nu este perfectă”
Daniel Vodă a explicat că reacția oamenilor la prezența mass-media este uneori afectată de tensiunile geopolitice. „Noi susținem diversitatea, pluralismul”.
El a mai menționat că există și voci critice la adresa guvernării în alte zone din Moldova.