O mică țară insulară din nordul Oceanului Atlantic a realizat un proiect remarcabil: o rețea extinsă de tuneluri rutiere subacvatice care conectează principalele insule și aşezări. Culminarea acestui proiect este primul sens giratoriu subacvatic din lume, la intersecția a trei tuneluri ce coboară până la 189 de metri adâncime.
Arhipelagul Feroe, format din 18 insule muntoase, cu fiorduri adânci și relief predominant din granit, se află la granița dintre Marea Norvegiei și nordul Oceanului Atlantic, la nord de Regatul Unit, între Norvegia și Islanda. Ţara, un teritoriu autonom al Danemarcei, numără aproximativ 55.000 de locuitori.
Legături fixe între insulele feroeze
Geografia dificilă și condițiile climatice severe ale arhipelagului feroez au creat provocări logistice în materie de infrastructură. Dependența de feriboturi, afectate de vremea capricioasă, rutele ocolitoare limitate și lipsa legăturilor fixe au constituit obstacole semnificative.
La începutul anilor 2000, Insulele Feroe au inițiat un plan pentru realizarea unor conexiuni rutiere între principalele insule. Având în vedere dificultățile asociate cu construirea unor poduri lungi, autoritățile au optat pentru tuneluri subacvatice pentru a conecta aşezările dispersate.
În 2002 şi 2006 au fost inaugurate două tuneluri subacvatice – Vágatunnilin (4,9 km) și Norðoyatunnilin (6,2 km). Un deceniu mai târziu, a luat contur o lucrare spectaculoasă.
Tunelul Eysturoy este un sistem de tuneluri subacvatice care leagă insula Streymoy și capitala Tórshavn de insula Eysturoy. Acesta cuprinde trei tuneluri care se intersectează într-un sens giratoriu unic, amplasat sub nivelul mării.
Tunelurile traversează fiorduri adânci şi masive de granit; cea mai adâncă trecere se află la 189 de metri sub nivelul mării. Lungimea totală a sistemului de tuneluri este de aproximativ 11,2 kilometri.
Spre sud, tunelul ajunge la insula Streymoy, conectând direct orașul Tórshavn. Pe partea nordică, tunelul se bifurcă în două ramuri, către Runavík la est și Strendur la vest, orașe situate pe insula Eysturoy. Zona de intersecție a tunelurilor găzduiește un sens giratoriu decorat cu iluminat arhitectural și o sculptură din metal, creată de un artist local.
Reducerea timpilor de călătorie
Construirea unor legături directe între insule reprezintă o necesitate social-economică. Guvernul Feroe urmărește reducerea izolației comunităților, a timpilor de deplasare şi a dependenţei de feriboturi, afectate des de condiţiile meteo dificile din nordul Oceanului Atlantic.
Scopul declarat al proiectului este de a îmbunătăţi mobilitatea cetățenilor, a companiilor şi a administrației publice, reducând considerabil deplasările zilnice ale mii de persoane — uneori cu până la o oră şi jumătate.
După finalizarea tunelului, rutele care anterior necesi
tau ore întregi cu feriboturile s-au redus la intervale de 10-40 de minute, în funcție de destinație. Noua legătură a facilitat accesul la locuri de muncă, servicii medicale și transportul de mărfuri şi servicii.
Reducerea timpilor de călătorie este semnificativă. De exemplu, distanța de la Tórshavn la Runavík/Strendur a fost redusă de la 55 la 17 kilometri (timp de deplasare de la 64 la 16 minute), iar până la Klaksvík (al doilea cel mai mare oraș) de la 68 la 36 de minute.
Constructie rapida
Proiectul a fost planificat și executat în etape, după ani de studii geotehnice și seismice. Lucrările au demarat în 2017, iar tunelurile și sensul giratoriu subacvatic au fost deschise circulației pe 19 decembrie 2020.
Complexitatea tehnică a proiectului a rezultat din combinarea mai multor factori: forajul în rocă dură la presiune hidrostatică ridicată, procesarea informațiilor seismice, realizarea unui sistem etanș de tuneluri, sisteme avansate de drenaj și ventilație, precum și aspectele logistice – transportul echipamentelor grele către șantiere izolate.
Proiectul a fost dezvoltat de compania nordică NCC, în colaborare cu P/F Eystur- og Sandoyartunlar (EST).
Pentru executare s-a folosit metoda de foraj și detonare controlată (drill & blast), urmată de evacuarea materialului, consolidare și turnare beton. Granitul feroez, foarte dur, a reprezentat o provocare, dar și o garanție a stabilității structurale pe termen lung.
Detalii tehnice
- Nume proiect: Tunelul Eysturoy
- Lungime totală: 11,2 km
- Diametru galerie: 9 m
- Sistem rutier: 2 benzi
- Adâncimea maximă sub nivelul mării: 189 m
- Adâncimea sub nivelul mării în zona sensului giratoriu: 73 m
- Perioada de construcție: 2017-2020
- Populație deservită: 55.000 locuitori
- Costuri: aprox. 200 milioane euro (proiectare şi execuţie)
- Operator / dezvoltator: P/F Eystur- og Sandoyartunlar (EST)
- Constructor: NCC
Costuri semnificative pentru o țară mică
Costul total al proiectului a depăşit 200 de milioane de euro. În contextul PIB-ului redus al Insulelor Feroe (aproximativ 2,5 miliarde euro în 2019), această investiție a reprezentat un procent important, apropiat de 8% din PIB.
Se aşteaptă ca o parte din costuri să fie recuperată prin taxe de utilizare, variate de la 23 de euro pentru autoturisme până la valori mult mai mari pentru vehiculele mari. Cu toate acestea, cifrele de trafic nu au atins estimările inițiale, oscilând între 3.000 şi 5.600 de traversări zilnice.
Presiunea publică a dus la discuții privind reducerea tarifelor pentru a stimula utilizarea tunelurilor.
Critici legate de costuri și sustenabilitatate
În ciuda beneficiilor prezentate, proiectul a întâmpinat și critici. Costul semnificativ, echivalent cu o parte importantă din PIB al tarii, a fost un punct nodal de dezbatere, alături de scepticismu în privința sustenabilității traficului pe termen lung.
O altă preocupare este impactul asupra comunităților mai mici, riscând depopularea lor prin migrarea spre centrele urbane. Experții au subliniat necesitatea unor costuri suplimentare de întreţinere, legate de pomparea apei, ventilație şi supraveghere continuă.
Cu toate acestea, autorităţile au apărat proiectul, considerând că legăturile directe sunt vitale pentru supraviețuirea economică a arhipelagului.
Proiectul rămâne un exemplu înregistrat că țările mici pot realiza proiecte complexe de infrastructură atunci când există claritate în țintă şi o viziune. Impactul viitor va fi determinat de trafic, migrația interioară şi nivelul de trai al comunităților implicate.