Guvernul britanic, condus de Partidul Laburist, se pregătește pentru un moment crucial: prezentarea bugetului de toamnă, programată pentru 26 noiembrie. Cu un deficit estimat la 20 de miliarde de lire sterline, ministra de finanțe Rachel Reeves se confruntă cu dilema de a echilibra promisiunile electorale cu realitatea piețelor financiare.
„Sunt cheltuieli considerabile. Este tot mai greu să se asigure stabilitate. Contribuțiile fiscale sunt în creștere, iar beneficiile sunt mai mici. Această situație trebuie corectată” a declarat Reeves, recunoscând că economia „nu funcționează în mod optim pentru cei care muncesc”.
Investitorii semnalează îngrijorare
Schimbarea necesară vine însă cu un cost: experții economici estimează că Reeves va fi nevoită să majoreze taxele cu până la 28 de miliarde de lire sterline pentru a respecta regulile bugetare, care impun finanțarea cheltuielilor strict din surse fiscale, nu prin împrumuturi.
Randamentele obligațiunilor guvernamentale britanice pe 30 de ani au atins un maxim din 1998, reflectând neliniștea investitorilor: „Cererea unor dobânzi mai mari pentru investițiile în datoria britanică este un avertisment pentru guvern, ce trebuie să își restabilească credibilitatea fiscală”, observă analiștii.
În observații critice, economistul-șef Kallum Pickering, de la firma Peel Hunt, avertizează că guvernul s-a autolimitat prin promisiuni greu de onorat fără sacrificii semnificative: „Ne preocupă faptul că un guvern cu o economie de 3.000 de miliarde nu poate gestiona un deficit de 20 de miliarde dintr-un buget. Nu este o problemă de piață, ci de limitări autoimpuse”.
Guvernul britanic, prins într-un impas creat de angajamentele sale
Problemele fiscale ale guvernului britanic nu provin în mod direct de la constrângerile piețelor financiare, ci din propriile decizii politice. Deși economia Regatului Unit este solidă, guvernul laburist și-a impus restricții fiscale semnificative.
În campania electorală, laburiștii au promis că nu vor majora impozitul pe venit, TVA-ul sau contribuțiile sociale, dar și că nu vor reduce ajutorul social și alte cheltuieli. Totodată, ei doresc să extindă investițiile în domeniul sănătății, educației și apărării. Guvernul evită să recurgă la măsuri obișnuite de echilibrare bugetară – fie majorări de taxe, fie reduceri de cheltuieli – ceea ce duce la un impas. Criza este de natură politică, creată de reticența guvernului Reeves la implementarea unor măsuri nepopulare, dar necesare.
Între promisiunile adresate electoratului și așteptările piețelor financiare, Rachel Reeves se confruntă cu prima mare probă a mandatului său. Bugetul de toamnă, documentul care detaliază planurile de cheltuieli și venituri pentru anul următor, va reprezenta un moment crucial pentru credibilitatea economică a noului guvern.