Petrișor Peiu afirmă că prevederile ordonanței privind gestionarea trenurilor nu au fost respectate, iar actualele măsuri de reducere a cheltuielilor și majorarea taxelor nu sunt eficiente, afectând sectoare esențiale ale economiei.
Peiu: Deficitul bugetar ar fi trebuit redus cu 2% din PIB
„Indiferent de creșterea veniturilor, statul reușește să majoreze cheltuielile. Inflația din acest an, după luna august, este mult mai mare decât estimările inițiale. Statul a înregistrat venituri suplimentare de 2% din PIB, datorate eliminării facilităților pentru salariații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, reducerii plafonului pentru impozitul pe cifra de afaceri la microîntreprinderi, majorării impozitului pe dividende și aplicării altor cote TVA. (…) Anul acesta se preconiza o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB. Cu toate acestea, ponderea deficitului bugetar după șapte luni este identică cu cea din anul trecut, fiind cu 5 miliarde de lei mai mare în termeni nominali”, a declarat Petrișor Peiu.
Înghețarea salariilor, o soluție ratată
Senatorul AUR susține că această situație este determinată de neaplicarea înghețării salariilor în sectorul public, o măsură care ar fi diminuat semnificativ deficitul bugetar: „Guvernul nu a înghețat salariile în sectorul public. Această măsură simplă ar fi gestionat o mare parte din deficitul bugetar, respectarea înghețării salariilor conform legii.”
Peiu consideră că Guvernul Bolojan amână rectificarea bugetară pentru a evita expunerea publică a situației actuale.
„Guvernul evită rectificarea, întrucât aceasta ar dezvălui realitatea. Și, ca urmare, dobânzile la care se imprumută România sunt cu 0,75 puncte procentuale mai mari decât în anul trecut”, a mai afirmat liderul senatorilor AUR.
Senatorul AUR a evidențiat că promisiunile asumate de coaliția de guvernare în momentul adoptării bugetului pentru anul 2025 nu au fost respectate.
„PIB-ul în primul trimestru este subperformant – doar 48% față de prognoza inițială – în condițiile unei inflații duble față de previziuni. Creștere economică nu este înregistrată, rămânând la 1,4% după primul trimestru, în timp ce estimările arată o scădere a prognozelor. Rata inflației de la începutul anului a fost de 8,1% și inflația anuală, anualizată, este de 9,9%.”, a afirmat senatorul AUR.
Cheltuielile în creștere
Peiu a explicat că, în ciuda creșterii veniturilor bugetare consolidate cu 39 de miliarde de lei (cu o contribuție majoră de aproximativ 12 miliarde de lei din încasările CAS și CASA), cheltuielile statului au crescut cu 44,6 miliarde de lei.
„De unde provin aceste cheltuieli suplimentare? 10 miliarde de lei reprezintă creșterea cheltuielilor cu dobânzile. 18,8 miliarde de lei plus în asistență socială, 7,3 miliarde de lei plus în cheltuieli cu personalul. Aceasta este situația după șapte luni. Pe întreg anul, se estimează cheltuieli cu personalul cu 12-13 miliarde de lei mai mari față de anul anterior, plus cele 32 de miliarde de lei cu care au crescut cheltuielile cu personalul anul trecut, deși aceste cheltuieli trebuiau înghețate. Și avem 2,4% din PIB doar din creșterile ilegale ale cheltuielilor cu personalul”, a adăugat Petrișor Peiu.
Liderul grupului parlamentar a subliniat că ministrul de finanțe nu a precizat ținta nouă pentru deficit: „Ministrul de Finanțe a anunțat o nouă țintă pentru deficit, peste 8% din PIB, dar nu a specificat exact cifra.”
Datoria publică crește mai rapid decât deficitul
Petrișor Peiu a susținut că prognoza FMI de creștere economică de 1% este puțin probabilă, iar datoria publică crește mai rapid decât deficitul bugetar, din cauza dobânzilor mari plătite de România.
„Refinanțarea este foarte costisitoare, deoarece datoria publică crește mai rapid decât deficitul bugetar. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că România plătește rate scadente cu dobânzi de 2-3%, dar trebuie să se împrumute cu dobânzi de peste 7%, 7,4-7,5%. Deficit bugetar de 76 de miliarde de lei după 7 luni, dar doar în primii 5 luni am avut 70 de miliarde de lei. Și deficitul bugetar crește cu 10-15 miliarde de lei pe lună. Deci, deficitul bugetar crește mult mai încet decât datoria publică”, a declarat senatorul.
Liderul AUR a adăugat că Guvernul ar fi trebuit să respecte Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, invocând articolul 13, pentru ca deficitul bugetar să fie redus.
„Dacă anul trecut Guvernul ar fi aplicat legea responsabilității fiscal-bugetare, am fi avut un deficit cu 32 de miliarde de lei mai mic. În acest an, am fi avut un deficit cu 44-45 de miliarde de lei mai mic, însumând cheltuielile cu personalul din ultimul an. Dacă am fi respectat legea și am fi înghețat cheltuielile bugetare, am fi menținut deficitul bugetar cu 2% din PIB mai mic, fără a lua în considerare veniturile suplimentare determinate de majorarea taxelor”, a concluzionat Peiu.