Imagine ilustrativă
Instabilitatea politică afectează prețurile de consum în România
Inflația în România a atins 8,5% (conform indicelui armonizat al prețurilor de consum) în august 2025, de aproape patru ori mai mult decât inflația din Republica Cehă (2,4%). Această diferență semnificativă evidențiază modul în care stabilitatea politică și coerentța politicilor economice influențează direct performanțele macroeconomice.
România se confruntă cu o combinație de politici fiscale inconsistente, instabilități politice și probleme structurale care au dus la creșteri rapide ale prețurilor, în special la energie și alimente.
Eliminarea plafonării prețurilor la electricitate, concomitent cu creșterea TVA-ului și a accizelor, a generat o serie de creșteri accelerate ale costurilor energetice. Prețurile alimentelor, cu pondere importantă în bugetele gospodăriilor, au agravat presiunea inflaționistă.
Analistii BRD au remarcat că „instabilitatea politică și socială reprezintă un risc major pentru implementarea unor măsuri eficiente de consolidare fiscală”, subliniind că acestea afectează nu doar controlul economic intern, ci și încrederea investitorilor, potențial amplificând presiunea inflaționistă.
Diferențe în structura consumului
Divergențele inflaționiste sunt parțial determinate de structuri diferite ale consumului. Românii dedică aproximativ 30% din buget pentru alimente și băuturi, față de 18% în Republica Cehă, unde locuințele și utilitățile reprezintă o pondere mai mare (27%).
Această diferență face România vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor la alimente și la probleme agricole, spre deosebire de Republica Cehă, care este mai puțin expusă acestor șocuri, datorită structurii mai diversificate a consumului.
Cehia, prin stabilitatea cadrului monetar și fiscal și comunicarea clară a guvernului, a contribuit la asigurarea unor așteptări predictibile ale inflației.
Dilema politicii monetare
Autoritățile monetare române se confruntă cu provocări complexe pentru a contracara efectele secundare ale modificărilor fiscale și ale șocurilor de ofertă, menținând totodată o revenire economică sustenabilă.
Efectele secundare ale inflației apar atunci când creșterile de preț se transmit în salarii și alte prețuri, amplificând inflația. Controlul acestor efecte poate contribui la descreșterea inflației după atenuarea șocului inițial.
Un alt aspect este reprezentat de așteptările persistente ale populației și firmelor privind inflația, care nu sunt în favoarea previziunilor Băncii Naționale a României.
Deteriorarea climatului investițional
Instabilitatea politică erodează încrederea afacerilor și investitorilor străini, creând un ciclu de instabilitate economică.
Întârzierile în implementarea reformelor structurale și comunicarea inconsistentă a guvernului agravează aceste preocupări, amplificând presiunea asupra leului românesc.
Actorii de pe piață urmăresc reacțiile autorităților române la aceste provocări, și dacă acestea vor oferi soluții politice coerente și vor aplica corecțiile fiscale necesare fără a genera instabilitate socială.
Soliditatea instituțională și acțiunile guvernului din Republica Cehă oferă un exemplu de impact pozitiv al calității guvernării asupra performanțelor economice.
România trebuie să abordeze provocările inflației fără a prejudicia creșterea economică, oferind totodată economiilor emergente o ilustrare a importanței interdependenței stabilității politice, credibilității și performanței economice.