Miercuri dimineața a avut loc un seism în zona Satu Mare, iar săptămâna precedentă a avut loc unul în regiunea Brașovului, zone atipice pentru astfel de evenimente seismice. Este vreo corelație între cele două mișcări tectonice? Vrancea, Banat, Maramureș, Dobrogea – care este lista zonelor seismice din România? Răspunde Mircea Radulian, directorul științific al Institutului pentru Fizica Pământului.
Cutremurul din dimineața zilei în apropiere de Satu Mare a fost de suprafață, la o adâncime de 4,1 km, iar Mircea Radulian, specialist INFP, menționează, într-un interviu pentru HotNews, că acest tip de seisme nu surprinde experții, deoarece, în general, evenimentele din această regiune au adâncimi reduse.
„Din punct de vedere tehnic, nu este ceva neașteptat. Este știut că în această zonă pot apărea astfel de cutremure, deși sunt mai rare”, a afirmat Radulian, conducător științific al institutului de specialitate.
Cel mai mare seism din zona Satu Mare – Carei, capturat cu echipament de măsurare, s-a înregistrat în 1979, pe 30 martie, având magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter. În 1978 a avut loc un alt eveniment, cu magnitudinea de 4 grade. Cel de acum a fost de asemenea de 4 grade.
Radulian: „Un fenomen comun de descarcare”
De-a lungul istoriei, în ultimele secole, au existat și seisme mai puternice. Radulian semnalează că au fost două seisme de peste 6 grade pe scara Richter în zona Crișana-Maramureș, însă mai la sud, în regiunea Oradea – Carei.
Aceste evenimente s-au petrecut în perioade anterioare existenței instrumentelor de măsurare și sunt cunoscute doar prin impactul descris în cronici. Dacă un cutremur din trecut nu a avut efecte vizibile, precum prăbușirea unor construcții emblematice sau distrugerea unor localități, acesta nu este menționat în însemnări.
„Consider că toate aceste seisme de 4, chiar și cele apropiate de 5 grade, sunt fenomene naturale de descărcare a tensiunii. Crusta Pământului este în continuu stres și, în anumite zone de sensibilitate, apar descarcări, însă acestea sunt de natură locală. Nu vorbim de evenimente de amploare și, în general, aceste fenomene sunt obișnuite, chiar dacă apar mai rar. Din când în când, se mai întâmplă”.
Radulian subliniază că, deși mai puțin cunoscută, zona Maramureș – Satu Mare este considerată o zonă seismică activă, capabilă să genereze evenimente seismice.
„Efectele acestor cutremure sunt normale, fiind de mici intensități și rare. Orice seism cu magnitudinea peste 4 devine mai puțin obișnuit și, pentru unii, poate reprezenta o experiență nouă”, explică profesorul Radulian.
În regiunea Maramureș au fost înregistrate trei seisme între 12 și 15 mai 2024, la adâncimi variind între 3,8 și 7,1 km. Un alt eveniment s-a produs pe 7 mai 2024.
Datele INFP indică existența altor seisme de mică intensitate și la adâncimi reduse în zona Maramureș. Un exemplu este cutremurul din 28 iulie 2025, de slabă magnitudine, ml 2,7, la adâncimea de 5 km.
Legătură între cutremurele din Satu Mare și Brașov, o ipoteză improbabilă
Săptămâna trecută s-au semnalat multiple seisme în zona seismică Făgăraș – Câmpulung, cel mai neobișnuit fiind cel produs pe 9 octombrie, în apropierea Brașovului.
Am consultat opinia lui Mircea Radulian referitor la eventuala legătură între seismul recent și cel din această săptămână.
„Nu există o conexiune. Distanța dintre aceste zone este considerabilă și sunt regiuni distincte. La cutremure mai mari, poate exista o oarecare influență, dar în cazul de față nu este cazul, fiindcă aceste seisme sunt mici, separate și fără legătură directă”.
Linia de cutremure din România din perioada 9-12 octombrie 2024 include cinci evenimente în zona Făgăraș – Câmpulung – Brașov. Radulian explică faptul că aceste evenimente fac parte dintr-o secvență seismică.
„Uneori, urmează un cutremur mai mare, apoi mai multe replici, toate într-un interval scurt de timp. Aceste profile de activitate sunt frecvente”.
Fenomenul seismelelor este extrem de complex și plin de necunoscute: „Zona poate produce în viitor un cutremur major, dar nu se poate anticipa dacă va fi un singur eveniment sau mai multe, așa cum s-a întâmplat la Târgu Jiu, cu două seisme de 5. Toate acestea pot fi replici sau multiple evenimente.”
Vrancea și Banat
Expertul INFP menționează că sistemul tectonic provoacă activități seismice variate în diferite regiuni, însă descărcările de tensiune au caracter aleatoriu. „Pot apărea mai multe seisme în aceeași zi în Vrancea, apoi în Banat, fără legătură între ele”.
El explică că, în interiorul unei zone seismice, se pot produce cutremure oriunde, sistemele de falii fiind precum un puzzle complex. După încărcare, este dificil să stabilești dacă o falie se va rupe la sud sau la nord de un anumit punct, chiar dacă zona este activă tectonic.
Mișcările tectonice din regiunea noastră sunt mai moderate, iar aceste evenimente afectează suprafețe restrânse, fiind comparabile cu frecvența cutremurelor de peste 5 grade în zone precum Kamceatka, unde acestea apar aproape zilnic, afirmă Radulian. Mișcările tectonice în România sunt mai lente și mai line, explică expertul.
În această țară, activitatea seismică este frecventă. Conform datelor INFP, în primele 15 zile din octombrie, au fost înregistrate peste zece evenimente cu magnitudine peste 2.
Zone seismice mai puțin cunoscute
Deși zona Vrancea este cea mai cunoscută, există și alte regiuni active din țară. Radulian afirmă că, dacă ne referim la intensitatea cutremurelor, zona Făgăraș – Câmpulung, unde s-au produs seisme de până la 6,5 grade, înregistrate în 1916, este de asemenea importantă.
Zona Banatului prezintă, de asemenea, activitate semnificativă prin numărul mare de evenimente înregistrate. O altă regiune relevată este zona Shabla din Bulgaria, care a fost afectată de cutremure de 7 grade și influențează și sudul Dobrogei, inclusiv Mangalia și Eforie.