Este vorba despre Lia Savonea (președința Curții Supreme de Justiție), Mihail Udroiu, Adriana Ispas și Gheorghe Valentin Chitidean.
Detalii despre această comparație forțată sunt prezentate în motivarea deciziei prin care Instanța supremă a dispus luni achitarea lui Nicolae Bănicioiu pentru infracțiunile de luare de mită și trafic de influență, în cadrul unui dosar în care a fost acuzat de DNA că a primit aproape 800.000 de euro mită de la doi oameni de afaceri (Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu), în legătură cu numirea unor manageri de spitale și gestionarea unor contracte din fonduri publice.
Astfel, cei patru judecători care au votat pentru achitare au contestat credibilitatea martorilor denunțători din dosarul lui Bănicioiu, deoarece aceștia erau implicați în alte cercetări penale.
„Înalta Curte, Completul de 5 judecători, în opinie majoritară, consideră că este necesar să se precizeze anumite nuanțe în evaluarea credibilității martorilor, în situațiile în care aceștia, prin poziția lor procesuală anterioară, au beneficiat de avantaje de drept substanțial sau procedural”, arată în motivare.
În acest context, judecătorii români fac referire la un dosar de la CEDO, deschis de Aleksei Navalnîi împotriva Rusiei, în legătură cu modul în care regimul condus de Vladimir Putin l-a judecat și condamnat pentru presupuse fraude.
„În cazul Navalnyy și Ofitserov contra Rusiei, Curtea Europeană a subliniat că instanțele din procedurile paralele erau în mod evident incentivante pentru a menține o concordanță, pentru a evita declarații contrare care ar putea compromite fondul hotărârilor. Astfel, Curtea a reținut că riscul de hotărâri contradictorii a fost un element disuasiv pentru judecători în a descoperi adevărul și a afectat independența, imparțialitatea și echitatea procedurii”, explică instanța supremă.
Cei patru judecători apreciază că situația lui Aleksei Navalnîi este „parțial” asemănătoare cu cea a lui Bănicioiu.
„Faptele constatate în cauza Navalnîi și Ofitserov contra Rusiei sunt parțial similare cu cele din prezentul dosar, în care majoritatea martorilor au avut rol de denunțători sau au fost implicați într-un dosar penal conex. Diferența specifică constă în faptul că, în cele mai multe cazuri, martorii care au primit beneficii substanțiale și procedurale în dosarele conexe nu au avut o poziție procesuală constantă, declarațiile lor fiind contradictorii în anumite faze procesuale”, afirmă judecătorii.
Referindu-se la cazul lui Bănicioiu, magistrații menționează că „nu pot ignora faptul că anumite beneficii semnificative acordate acestor martori – precum evitarea procesului pentru dare de mită sau reducerea pedepsei – sunt suficiente pentru a le afecta credibilitatea declarațiilor în cursul urmăririi penale, mai ales dacă acestea au fost ulterior retrase”.
Rezumând, completul de judecată de la Înalta Curte a hotărât achitarea lui Nicolae Bănicioiu, deoarece DNA nu a prezentat probe suficiente pentru a-l incrimina, în afară de declarațiile afaceriștilor Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu, declarații considerate a fi necredibile.
Un magistrat, judecătoarea Francisca Vasile, nu a fost de acord cu achitarea lui Bănicioiu, considerând că referirea la cazul Navalnîi din CEDO nu este relevantă, deoarece situațiile celor două dosare sunt în mod fundamental diferite.
Bănicioiu versus Navalnîi
Nicolae Bănicioiu a fost trimis în judecată de către DNA în decembrie 2021, pentru infracțiuni de luare de mită și trafic de influență, fiind asistat de Cătălina Alexandra Furtună.
Conform anchetei, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când ocupa funcția de ministru al Tineretului și Sporturilor, Bănicioiu ar fi acceptat promisiuni și primit în numerar suma totală de 1.292.122 de lei de la doi oameni de afaceri, ca dividend din profituri distribuite de companii ce furnizau echipamente către spitale și instituții publice. În schimb, anchetatorii susțin că ar fi promis influență asupra ministrului Sănătății pentru a menține sau a nu revoca din funcție manageri din spitale și instituții medicale, pentru a favoriza interesele afaceriștilor.
Aleksei Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, lider al opoziției ruse, a decedat pe 16 februarie 2024, în închisoare în zona arctică, unde executa o pedeapsă pentru „extremism”. El a criticat numeroasele procese ca fiind politice, considerându-le încercări de a-l pedepsi pentru opoziția față de președintele Vladimir Putin.
Ulterior, soția sa, Iulia Navalnaia, a declarat că testele realizate în străinătate pe probe biologice indică faptul că soțul său a fost otrăvit.