Producția de țiței a României, odinioară unul dintre cei mai mari producători, continuă să înregistreze o depreciere, conform celor mai recente statistici disponibile. Astfel, conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS), în primele șapte luni ale acestui an, România a extras 1,46 milioane de tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 119.600 tep (-7,6%) față de perioada similară din 2024.
Declinul devine evident și din raportările operaționale ale companiei Petrom, singurul jucător semnificativ pe piața de țiței din România. În trimestrul trei al anului, producția de țiței și condensat a fost de doar 47.900 bep/zi, în continuă diminuare față de trimestrele precedente. În același trimestru al anului trecut, aceasta era de 52.000 bep/zi.
În aceste condiții, producția internă nu mai satisface nici măcar consumul rafinăriei Petrom de la Brazi, cu o capacitate de aproximativ 4,5 milioane de tone anual. În plus, cele trei rafinării principale din România (Petromidia, Petrobrazi și Lukoil) dispun de o capacitate totală de circa 12,5 milioane de tone de petrol pe an. Astfel, România trebuie să importe semnificativ petrol pentru a acoperi necesarul celor trei unități de prelucrare, fără a include rafinăria Vega, specializată în produse speciale (bitum, hexan), nu în carburant.
Conform ultimelor date de la INS, importurile de țiței în primele șapte luni ale anului au totalizat 5,14 milioane tep, în creștere cu 906.500 tep (+21%) față de perioada similară din anul precedent. Astfel, nivelul importurilor a înregistrat o creștere considerabilă.
Potrivit ultimei estimări a echilibrului energetic publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de țiței se estimează a scădea în medie cu 2,5% anual până în 2027. Conform CNSP, această tendință este rezultatul declinului natural al zăcămintelor din România. În aceste condiții, importul de țiței va continua să crească, fiind preconizat să ajungă la 7,8 milioane de tep în 2027, cu o rată medie anuală de 1,5%, iar în intervalul 2025-2027, creșterea anuală fiind de 7,4%-10,4%.
Kazahstanul rămâne principala sursă de import de petrol pentru România. Livrările vor crește
Așadar, dependența României față de țițeiul importat va crește, iar principalul furnizor, Kazahstanul, își va intensifica livrările.
Anul trecut, importurile de țiței din Kazahstan au totalizat aproximativ 4,2 milioane de tone, reprezentând peste jumătate din totalul necesar, consolidând poziția țării din Asia Centrală ca cel mai important furnizor de petrol pentru România. În prima jumătate a acestui an, importurile de țiței kazah au ajuns la 3,3 milioane tone, în creștere cu peste o treime comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, în condițiile în care România respectă embargoul impus asupra importurilor de petrol rusesc.
Compania națională de petrol și gaze a Kazahstanului, KazMunayGas, controlează grupul Rompetrol, operator al rafinăriei Petromidia, cea mai mare din România, și al rafinăriei Vega. În primele șase luni ale anului, Rompetrol Rafinare, care administrează cele două unități, a înregistrat o creștere operațională semnificativă.
Volumul total de materii prime procesate, în principal țiței din Kazahstan, a ajuns la aproximativ 2,97 milioane de tone, în creștere cu 62% față de aceeași perioadă a anului trecut, când unitățile au fost temporar oprite pentru lucrări de mentenanță. Petrom continuă să importe și țiței kazah pentru rafinăria Petrobrazi.
Kazahstanul își va intensifica livrările și în acest an, chibzuind investiții în infrastructură pentru a putea exporta volume mai mari către Europa. Se intenționează extinderea rutelor de export, inclusiv utilizarea conductei Baku-Tbilisi-Ceyhan, care va ajunge la Marea Mediterană, pentru a ocoli Marea Neagră și pentru a îmbunătăți diversificarea rutelor de transport. În 2022, prin această schemă au fost livrate 1,4 milioane de tone de petrol, cu planuri de creștere la 1,7 milioane de tone în 2025, având ca obiectiv atingerea a peste 20 milioane de tone anual.
Autoritățile kazahă cooperează cu companii internaționale precum Chevron, ExxonMobil, Shell și alții pentru modernizarea infrastructurii de export, inclusiv construcția conductei Eskene-Kuryk și alte proiecte de extindere a porturilor și terminalelor de export.
Kazahstan explorează, de asemenea, și alternative pentru transportul petrolului, precum conducta Baku-Supsa, care leagă Azerbaidjanul de Georgia și oferă acces direct la Marea Neagră, facilitând livrările către piețele europene, inclusiv România. Aceasta are o capacitate anuală de aproximativ cinci milioane de tone, din care Kazahstan ar putea utiliza până la trei milioane de tone.
Din 2023, Kazahstan a început să exporte petrol prin conducta Druzhba către Europa Centrală, livrările către rafinăria Schwedt din Germania fiind în creștere, ajungând la 1,5 milioane de tone în 2024, iar în primele șapte luni ale anului curent, Germania a importat circa 1,1 milioane de tone de petrol kazah.
În plus, Ungaria devine un nou punct de destinație pentru petrolul kazah, printr-o rută maritimă către Croația. În august, compania kazahă KMG a livrat 85.000 de tone către rafinăria Százhalombatta, prin conducta de petrol de la Marea Adriatică, operată de compania croată JANAF. Aceasta plasează bazele unui parteneriat strategic cu Grupul MOL, deschizând un nou canal de acces al petrolului kazah în Uniunea Europeană.