Un înalt diplomat din Belarus a avut întrevederi cu omologi europeni, după ce țara sa a fost invitată în acest sens luna trecută, într-un gest interpretat de oficialii Uniunii Europene ca o încercare de reducere a izolării statului condus de Alexandr Lukașenko, în contextul unei relaxări a relațiilor dintre Washington și Minsk sub administrația Donald Trump, conform agenției Reuters.
Reprezentantul suprem belarus a fost, în mare parte, persona non grata în Uniunea Europeană de când blocul comunitar a instituit sancțiuni împotriva regimului lui Lukașenko, din cauza represiilor violente asupra protestelor din 2020, considerate în mare măsură ca fiind fraudate în urma alegerilor prezidențiale.
UE nu a recunoscut rezultatele scrutinului și nu îl consideră pe Lukașenko președinte legitim al Belarusului.
Sancțiunile au fost intensificate în mod repetat după ce Belarus a susținut invazia Rusiei în Ucraina în începutul anului 2022, oferind acces aviației ruse la baza aeriană pentru bombardamente și atacuri aeriene în zonă, precum și desfășurarea forțelor ruse pe teritoriul belarus pentru o ofensivă asupra Kievului din nord.
Diplomat „informal responsabil de coordonarea contactelor” cu UE
Potrivit oficialului european, Ambrazevici a dorit să transmită mesajul că Belarusul dorește să-și îndepărteze izolarea politică și ar putea avea un rol în găsirea unei soluții negociate între Rusia și Ucraina, precum și în discuțiile viitoare despre securitatea europeană.
Ambasada belarusă de la Paris – unde Ambrazevici este, de asemenea, acreditat ca reprezentant la organismul cultural al ONU, UNESCO – a transmis la sfârșitul lunii septembrie un e-mail către mai multe misiuni diplomatice din Europa, invitând oficialii să se întâlnească cu el.
E-mail-ul obținut de jurnaliștii de la Reuters menționează că Ambrazevici este „acum responsabil informal de coordonarea contactelor diplomatice ale Belarusului în capitalele Occidentale” și solicită întrevederi la Paris pe 6, 8 sau 9 octombrie.
Reprezentanța belarusă a declarat pentru Reuters că Ambrazevici „a solicitat întâlniri cu colegii săi ambasadori acreditați în Franța, conform practicii diplomatice standard.”
Alți trei diplomați europeni au confirmat că țările lor au primit invitații și că unele au acceptat să se întâlnească cu Ambrazevici, exprimându-și opinia în condiții de anonimitate.
„Se pare că simt că s-a deschis o oportunitate cu Trump pentru ridicarea sancțiunilor, astfel că profită de această situație”, a menționat unul dintre diplomat.
Relaxarea tensiunilor între Belarus și Statele Unite
Președintele belarus Aleksandr Lukașenko, un apropiat al liderului rus Vladimir Putin, a fost menținut la distanță de sancțiuni occidentale timp de ani. Însă, de când Trump a preluat al doilea mandat și s-a apropiat de Moscova, Washingtonul a intensificat contactele cu Minsk, trimițând mai multe delegații în țară în cursul acestui an.
Recent, Trump a contactat telefonic liderul belarus, laudându-l ca pe un „lider extrem de respectat”. A trimis un reprezentant special la Minsk pentru discuții, care au condus în septembrie la eliberarea a peste 50 de prizonieri politici.
În același timp, Washingtonul a relaxat sancțiunile asupra companiei aeriene naționale Belavia, permițând accesul la piese de schimb.
Doi dintre diplomați au interpretat acțiunea de apropiere față de europeni ca fiind o „ofensivă de seducție” menită să profite de reconcilierea cu Trump și să demonstreze că Belarusul nu este total subordonat Moscovei.
„Ei afirmă că nu doresc escaladarea conflictului, ci doar să mențină o linie de comunicare deschisă cu alte state și să evidențieze diferențele față de Rusia”, a explicat un diplomat.
Europerii rămân sceptici față de apropierea Minskului de Washington
Oficialii americani susțin că administrația Trump speră să integreze Belarusul în sfera de influență a SUA, chiar și parțial. Însă, unii reprezentanți europeni consideră această perspectivă improbabilă, dată fiind dependența masivă – politică, economică și militară – a lui Lukașenko față de Moscova.
Un diplomat european, confirmând invitația de a se întâlni cu Ambrazevici, a exprimat scepticism, observând că Lukașenko continuă să-l susțină pe Putin. Acesta a adăugat că Belarusul a reținut alți membri ai opoziției imediat după eliberarea prizonierilor din septembrie.
Minsk și Moscova au desfășurat exerciții militare comune în septembrie, iar Lukașenko a propus construcția unei centrale nucleare în estul țării, care ar putea furniza energie pentru zone din Ucraina aflate sub control rusesc.
Sviatlana Tihanovskaia, lidera opoziției belaruse în exil, și-a exprimat îngrijorarea referitoare la ridicarea sancțiunilor americane asupra companiei Belavia și a recomandat UE să mențină restricțiile „până la implementarea unor schimbări democratice sistemice și ireversibile în Belarus”.
Un obiectiv major pentru Lukașenko vizează reducerea sancțiunilor asupra îngrășămintelor de potasiu din Belarus – singurul produs de importanță globală realizat de țară – și reobținerea accesului porturilor baltice pentru export.
Însă opoziția belarusă în exil, susținută de țările baltice, s-a opus ferm acestei măsuri.
„Nu pare că Lituania sau Letonia vor ridica momentan sancțiunile impuse lui Lukașenko”, a declarat pentru Reuters Pavel Slunkin, fost diplomat belarus stabilit în afara țării.