„Cele mai mari provocări au fost legate de filmările pe stradă. Am avut autorizație strict pentru intervalul între orele 23:00 și 4:30 dimineața”, povestește regizorul Anghel Damian despre realizarea primului film românesc cu scene de curse auto pe străzile Capitalei. „Cursa”, comparat deja de mulți cu faimosul „Fast & Furious”, este totodată și cel mai costisitor film românesc independent, cu un buget aproximativ de 3 milioane de euro.
- Premiera filmului „Cursa” va avea loc în cinematografele din întreaga țară pe 24 octombrie.
În peisajul cinematografic românesc, lansarea unui film de acțiune centrat pe curse clandestine de automobile (realizat independent, cu un buget record și filmat pe străzile Bucureștiului) reprezintă o misiune cu o miză importantă. „Cursa”, regizat de Anghel Damian (în co-regie cu Millo Simulov), promite adrenalină intensă. Producția se promovează ca fiind „cel mai costisitor film românesc independent” realizat până acum. În plus, este și primul film autohton disponibil în formatul 4DX, echipat cu efecte speciale senzoriale care intensifică vibrațiile, drifting-urile, turațiile motoarelor și efectele vizuale spectaculoase.
Distribuția include actori populari precum Denis Hanganu, Codin Maticiuc, Ştefania, Andi Vasluianu și alții, care — alături de cascadori profesioniști, mașini de înaltă performanță și trasee spectaculoase — urmăresc să ofere publicului românesc (și nu numai) o experiență asemănătoare cu „Fast & Furious” de origine autohtonă.
Astfel, ne aflăm în fața unui proiect care, dacă va avea succes, poate revoluționa modul în care sunt abordate producțiile românești din gen, infrastructura de filmare auto, investiția în spectaculoz și riscul artistic.
În acest context, HotNews a discutat cu regizorul Anghel Damian despre automobile, cascadorii și efecte speciale, dar și despre potențialul cinematografiei românești.
– Ce v-a motivat să realizați un film axat pe curse ilegale de mașini în România?
– Anghel Damian:A fost, în realitate, o inițiativă colectivă. Am intrat în proiect într-un moment în care ideea de a realiza un film cu scene de curse auto exista deja — inițiată de colegii mei și co-producători ai filmului: Codin Maticiuc, Anca Truță și Andy Popescu. Ei au fost motorul principal al acestui vis, iar eu am venit pentru partea creativă, pentru a-l transforma din concept în film.
Pentru mine, acest gen a rezonat imediat. Am crescut în anii ’90–2000, într-o perioadă în care filmele americane de acțiune erau parte din formarea emoțională a oricărui copil crescut după anul 2000. Toți visau la mașini, libertate și viteză — simboluri ale evadării, puterii de a-ți controla propriul destin.
În serialele anterioare, am tot experimentat, în scene fragmentare, momente cu mașini și cascadorii. Îmi doream de mult să explorez mai departe această zonă a cinematografiei de senzație, a filmului de gen. Cred cu tărie că un regizor trebuie să își diversifice mijloacele. Să încerce, să greșească, să își extindă paleta vizuală și tehnică. Nu poți avea un stil stabilizat până nu explorezi teritorii noi. Am avut șansa să regizez și să scriu seriale premium, unde am acumulat mii de ore de filmări, ceea ce mi-a oferit libertate și încredere să avansez către „Cursa”.
– Cum ați selectat distribuția și ce criterii au stat la baza alegerii actorilor?
–Procesul de casting a fost riguros, pentru a forma o distribuție echilibrată. În filmele de gen, mai ales cele comerciale, trebuie să echilibrezi trei aspecte: potrivirea actorului pentru rol, calitatea interpretării și elementul de atracție care conferă star power.
Este esențial ca publicul să aibă încredere în personaje și în actorii lor. Să existe o chimie între personaje, dar și o energie capabilă să mențină ritmul și tensiunea filmului. Denis Hanganu aduce o tensiune interioară compatibilă cu personajul. Codin Maticiuc, cu carisma și prezența sa recognoscibilă, adaugă valoare filmului comercial. Andi Vasluianu completează cu experiență, autoritate și umanitate.
Pe lângă distribuție, am avut o echipă complexă: cascadori profesioniști, consultanți auto, mecanici și piloți de curse. Am dorit o sinergie organică între lumea actorilor, tehnicienilor și specialiștilor în mașini.
„Primul film românesc de acțiune cu scene de curse auto” — care sunt implicațiile acestei premiere în cinematografie?
– Ați avut dificultăți în colaborarea cu autoritățile pentru autorizarea filmărilor?
–Producătorii, din fericire, nu. Au fost doar niște visători ca și mine. Nu a fost vorba despre un pariu financiar, ci despre un angajament pentru industrie, pentru profesionalism și creșterea standardelor.
Au fost însă proceduri lungi și solicitante de autorizare. Scriptul era foarte specific pentru anumite zone din București, iar unele nu au putut fi folosite, fiind nevoie de adaptare constantă.
Din păcate, sistemul pentru filmul independent în România este complicat. Industria este tânără și nu beneficiază de sprijin real din partea autorităților. Filmul independent traversează un paradox: riscul este personal și real pentru investitori, iar totodată este cel mai puțin susținut financiar de stat.
Cei care investesc proprii bani, asumându-și riscuri și angajând numeroși profesioniști, plătesc pentru toate materiile prime și autorizări. În schimb, filmele finanțate public beneficiază de multiple facilități fiscale. Nu critic, doar constat o realitate sistemică.
– Care au fost cele mai mari provocări tehnice și logistice?
–Principalul obstacol a fost filmarea pe stradă. Nu am putut relua scene pe traseele reale din București, așa că am construit replici pe circuite în zonele periferice. Fiecare centimetru de asfalt diferit modifică dinamicile scenei. O bordură cu o înălțime cu doar câțiva centimetri poate hotărî succesul sau eșecul unei cascadorii.
De asemenea, majoritatea filmărilor s-au făcut noaptea, iar vara, cu zilele lor lungi, a fost o provocare. Autorizațiile ne permiteau blocarea circulației doar între 23:00 și 4:30 dimineața. Astfel, o zi de filmare reprezenta o jumătate de zi reală.
Chiar dacă bugetul a fost semnificativ pentru un film independent, timpul de filmare efectiv a fost limitat. Pentru a atinge nivelul tehnic dorit, ar fi fost nevoie de un buget triplu. Ca alternativă, am compensat prin creativitate, dedicație și efort colectiv remarcabil.
– În ce proporție efectele vizuale din film sunt digitale și cât e real?
–Estimativ, 90% din scene sunt reale. Mașinile, cascadoriile, totul este filmat efectiv. Post-producția digitală are rolul de ajustare și finisare, nu de înlocuire a imaginilor reale. „Cursa” păstrează un stil clasic, realizat cu mijloace tradiționale, fiind unul dintre ultimele filme de mașini realizate cu atâta realism în România.
– Bugetul estimat al producției a fost în jur de 4 milioane de euro. Poți confirma această estimare?
–Nu, suma reală este undeva în jurul a 3 milioane de euro. Deși este un buget semnificativ pentru un film independent românesc, mai sunt și costuri adiționale legate de promovare și marketing, care vor fi incluse ulterior.
– Ce părți ale producției au generat cel mai ridicat cost?
–Infrastructura auto, cu mașinile, întreținerea, transportul și reparațiile sunt principalele cheltuieli. Urmează autorizările și taxele pentru locații, precum și cascadoriile. Toate componentele au avut un buget peste medie, incluzând echipamente, asigurări și munca în echipă. Filmările s-au desfășurat cu mai multe camere simultan și cu mai mulți directori de imagine pentru a surprinde fiecare unghi și detaliu esențial cascadoriilor.
S-au produs și incidente în timpul filmărilor
– Au avut loc accidente sau pierderi în timpul filmărilor?
–Da, au fost incidente, unele chiar regretabile. Momentele dificile lasă urme, deși unele materiale pot fi recuperate. În filmele de acțiune, accidentele apar frecvent, din cauza combinației de factori precum eroarea umană, reacții întârziate, defecțiuni mecanice sau neatenție. Uneori, norocul joacă un rol important.
Am avut și accidente, dar fericiți că fără consecințe grave pentru oameni. Doar daune materiale, precum mașini avariate sau echipamente distruse. Aproximativ 70–80% din aceste pierderi au fost acoperite de asigurări, restul fiind suportate de producători.
Sunt experiențe traumatizante, dar fac parte din meserie. Chiar și cele mai mari producții mondiale, precum „Batman”, „Harry Potter”, „Stăpânul Inelelor” sau „Mission Impossible”, au avut accidente, unele grave. Asta face parte din realitatea genului. Regizat cu eforturi intense, acest tip de film necesită efort fizic și mental, însă suntem mândri că am încheiat fără pierderi umane și cu un produs final de calitate.
– Cum comentezi comparația filmului „Cursa” cu „Fast & Furious”?
–Este o comparație firească și un reper clar în domeniul filmelor cu mașini. Noi ne-am inspirat din „Fast & Furious 1”, un film autentic, despre comunitate, loialitate și adrenalină. O poveste cu motor și suflet. Ulterior, franciza a evoluat spre o expansiune globală, cu alte dimensiuni. Noi am dorit să păstrăm în acea energie originală, autentică, care transmite sinceritate și apropiere emoțională.
– Cum ați echilibrat realismul urban cu spectacolul cinematografic de acțiune?
–„Cursa” este un film mai auster, cu un stil „analog”. Nu am urmărit strălucire vizuală, ci senzația de autenticitate. În anumite momente, filmul aproape că se apropie de experiența gaming-ului, mai ales în scena finală. Însă, în general, filmul rămâne ancorat în realitatea orașului și a locuitorilor săi.
S-a dorit păstrarea unei atmosfere mitologice legate de lumea auto, dar nu prin artificii, ci prin modul în care oamenii percep mașinile — ca pe o prelungire a propriei identități.
– Care este rolul muzicii și al designului sonor în film?
–Sunt elemente cheie. Într-un film cu mașini, sunetul reprezintă jumătate din povestea vizuală. Mixajul, efectele sonore și vibrațiile motoarelor creează o experiență senzorială intensă pentru spectator.
Am dedicat peste cinci luni post-producției pentru sunet și muzică, pentru a asigura fiecărui moment o pulsație proprie. Aproape 80% din coloana sonoră cuprinde muzică românească contemporană, urbană, reprezentativă pentru generația actuală. Astfel, filmul reunește o expresie autentică a sufletului tinerilor de azi, prin muzică și efecte sonore.
– Se preconizează realizarea unei continuări?
–Da. Conceptul pentru partea a doua este deja stabilit, iar elementele introduse în acest film vor facilita dezvoltarea viitoare. Există un fir narativ clar, care poate continua natural. Totul depinde de receptivitatea publicului. Dacă va avea succes, vom merge mai departe, chiar într-un format de franciză dedicată cinematografiei de acțiune românești.