Ce stipulează legea pensiilor magistraților adoptată de Guvern în Parlament
Pe scurt, reforma pensiilor speciale ale magistraților, incluse în pachetul 2 de măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan și aprobată în Parlament pe 1 septembrie, prevede majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani cu o perioadă de tranziție de 10 ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, așa cum este în prezent.
„Valoarea unei pensii medii în magistratură variază între 4.800 și 5.000 de euro, adică 24.000-25.000 de lei, o pensie adesea mai generoasă decât pensia medie de 550-600 de euro în România,” a explicat Ilie Bolojan pe 29 august.
Procurorul general avertizează pe Bolojan despre posibile consecințe. Premierul amenință cu demisia și ulterior își nuanțează declarațiile
Decizia Guvernului de a modifica pensiile judecătorilor și procurorilor a generat proteste ferme și avertismente din partea magistraților de înalt nivel. De exemplu, procurorul general al României, Alex Florența, l-a avertizat în discuții private pe Bolojan că procedurile judiciare, deja îndelungate, se vor lungi și mai mult, iar calitatea justiției va fi afectată.
Pe 4 septembrie, Curtea Supremă a anunțat că a sesizat Curtea Constituțională. Instanța supremă a apreciat că legea aprobată de Guvernul Bolojan „încalcă cel puțin 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și diverse principii fundamentale ale statului de drept.”
Recomandări
„De la Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European: „Am avut cazuri în care s-au plătit sute de mii de euro pentru a elimina procurori și conducătorii lor”
În răspuns, Bolojan, în funcție de premier din 23 iunie, a amenințat cu demisia dacă legea va fi considerată neconstituțională. Întrebat dacă intenționează să demisioneze, premierul a răspuns categoric: „V-am explicat deja. Când ai un proiect esențial, un jalon pentru decizii ulterioare, iar acesta nu trece, e dificil pentru un Guvern să justifice implementarea altor măsuri în domenii similare”.
Ulterior, Bolojan și-a nuanțat poziția afirmând că „voi anunța eu dacă evit să-mi dau demisia”.
De moment, Curtea Constituțională a evitat să se pronunțe și a amânat de două ori verdictul.
Cine sunt cei 9 judecători ai Curții Constituționale care vor decide. Surse: mulți doresc anularea legii lui Bolojan
Partidele politice exercită o influență semnificativă asupra numirii judecătorilor. PSD are 4 judecători CCR, PNL + Administrația Prezidențială contribuie cu 4, iar UDMR are 1 reprezentant.
Lista celor 9 judecători ai CCR și cine i-a propus:
- Cristian Deliorga (propunere PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
- Gheorghe Stan (propunere PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
- Bogdan Licu (propunere PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
- Mihai Busuic (propunere PSD) – numit judecător de Senat (2025)
- Laura Scântei (propunere PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
- Mihaela Ciochină (propunere PNL + Cotroceni) – numită judecător de președintele României (2022)
- Simina Tănăsescu (propunere PNL + Cotroceni) – numită judecător de președintele României (2019) și actual președintă a CCR
- Dacian Dragoș (propunere PNL + Cotroceni) – numit judecător de președintele României (2025)
- Csaba Asztalos (propunere UDMR) – numit judecător de Camera Deputaților (2025)
Perioada mandatului unui judecător este de 9 ani. Judecătorii CCR beneficiază de imunitate și nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile și voturile exprimate în deciziile luate.
Conform surselor Liberty, analizate duminică, 19 octombrie, mai mulți judecători sunt predispuși să declare neconstituțională legea, dar decizia va fi luată după deliberările din zilele următoare, 20 octombrie. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, ocupă funcția de judecător raportor în acest caz, conform informațiilor.