Ilie Bolojan nu a anunțat intenția de a demisiona după ce Curtea Constituțională a respins legea pensiilor magistraților pe care și-a asumat răspunderea. El a menționat că Guvernul pe care îl conduce va relua demersul legislativ.
Curtea Constituțională a transmis oficial un comunicat explicativ privind decizia luată, utilizând un limbaj tehnic și formulări juridice.
În esență, Curtea a concluzionat că „lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii, combinată cu aşteptarea duratei de 30 de zile pentru obținerea acestuia de către Guvern, încalcă prevederile art.1 alin (3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție”.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat că premierul Ilie Bolojan va avea un punct de vedere oficial după comunicarul emis de CCR.
Decizia a fost adoptată cu 5 voturi pentru și 4 împotrivă
Curtea Constituțională a decis luni, 20 octombrie, admiterea sesizării făcute de Înalta Curte de Casație și Justiție, declarând legea aprobată de Guvern și susținută în Parlament ca fiind neconstituțională.
Recomandări
Valoarea pe care trebuie să o aloce o familie cu doi copii pentru un standard de trai decent în anul 2025: cu 900 de lei mai mult decât în 2024
Amintim că premierul Ilie Bolojan, în funcție din 23 iunie, a declarat încă din luna august că, în cazul în care legea va fi respinsă de CCR, „Guvernul nu mai are legitimitate”. Afirmațiile au fost repetate ulterior.
Serviciul de presă nu a lansat încă un punct de vedere clar din partea Executivului și va face acest lucru după primirea răspunsului oficial.
Ce stipulează legea pensiilor magistraților aprobată de Guvern în Parlament
Pe scurt, reforma pensiilor speciale pentru magistrați, adoptată ca parte a pachetului de măsuri fiscale al Guvernului Bolojan și aprobată în Parlament la 1 septembrie, prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani cu o perioadă de tranziție de 10 ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, comparativ cu 80% din salariul brut actual.
„Valoarea medie a pensiilor magistraților variază între 4.800 și 5.000 de euro, echivalentul a 24.000-25.000 de lei, pensii adesea mai mari decât media națională de 550-600 de euro”, a explicat Ilie Bolojan pe data de 29 august.
Procurorul general avertizează pe Bolojan despre posibile consecințe. Premierul amenință cu demisia, apoi nuanțează declarațiile
Decizia Executivului de a modifica pensiile judecătorilor și procurorilor a provocat proteste și amenințări la nivel înalt din partea magistraților. De exemplu, procurorul general al țării, Alex Florența, a avertizat în discuții private pe Bolojan că procesele, care deja durează mult, se vor prelungi semnificativ, afectând astfel calitatea actului de justiție.
Pe data de 4 septembrie, Curtea Supremă a anunțat sesizarea CCR, susținând că legea aprobată de Guvernul Bolojan „încalcă cel puțin 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
În replică, Bolojan, în calitate de premier din 23 iunie, a declarat că va demisiona dacă legea va fi respinsă de CCR. Când a fost întrebat dacă va demisiona, a răspuns categoric: „V-am explicat și anterior. Atunci când un proiect este deosebit de important și reprezintă un pilon pentru alte decizii, respingerea sa face dificilă continuarea legitimității guvernamentale în domenii conexe”.
Ulterior, acesta a menționat că „voi anunța eu dacă decide să demisioneze”.
Cine sunt cei 9 judecători ai Curții Constituționale care au emis verdictul
Partidele politice exercită o influență semnificativă în numirea judecătorilor. PSD are 4 judecători în CCR, PNL și Administrația Prezidențială câte 4, iar UDMR deține 1 judecător.
Lista celor 9 judecători ai CCR și cine i-a propus:
- Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
- Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
- Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
- Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
- Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
- Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
- Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) și actual prezidntă a CCR
- Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit judecător de președintele Nicușor Dan (2025)
- Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaților (2025)
Mandatul unui judecător durează 9 ani. Judecătorii Curții Constituționale beneficiază de imunitate și nu pot fi trași la răspundere pentru opiniile exprimare și voturile date în procesul de deliberare.
Serviciul de presă a relatat duminică, 19 octombrie, că unii judecători sunt predispuși să confirme sesizarea Curții Supreme și să declare legea ca fiind neconstituțională. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a avut funcția de judecător raportor în acest caz, conform informațiilor disponibile.