Există două motive principale pentru care Curtea Constituțională a intervenit asupra legii pensiilor magistraților într-o singură lună de la prima sedință, fără a analiza în detaliu conținutul actului normativ, conform surselor oficiale. Unul dintre acestea se referă la un pas procedural obligatoriu, realizat de judecătorul-raportor, în cazul de față fiind președinta CCR, Simina Tănăsescu.
- După decizia din ziua de luni a CCR, a apărut întrebarea: „De ce a fost nevoie de atât timp pentru ca instanța să constate doar lipsa unui aviz consultativ din partea CSM?”
Fiecare dosar care ajunge în fața Curții Constituționale are în responsabilitate un judecător raportor. Acesta analizează cazul și pregătește un „raport scris referitor la cauză” și concluzii generale, conform regulamentului instituției.
În cazul legii pensiilor magistraților, rolul de judecător-raportor a fost exercitat chiar de președinta CCR, Simina Tănăsescu. Până la depunerea raportului și a concluziilor, CCR nu poate pronunța o decizie cu privire la constituționalitatea actului normativ, astfel neputând ajunge la o hotărâre în plen.
Contestația formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție asupra proiectului privind pensiile magistraților a fost analizată de trei ori în decurs de 27 de zile de către CCR:
- Prima dată, în 24 septembrie: instanța a decis amânarea pronunțării;
- A doua oară, în 8 octombrie: s-a stabilit o nouă amânare;
- A treia oară, în 20 octombrie: CCR, cu un scor de 5 la 4, a aprobat sesizarea ICCJ, invocând lipsa avizului consultativ al CSM. Astfel, legea a fost respinsă pentru motive extrinseci, legate de procedură, fără a examina fondul sau conținutul acesteia.
27 de zile. Cronologia amânărilor CCR privind legea pensiilor magistraților
Motivul pentru cele două amânări succesive pentru constatarea lipsei avizului CSM se datorează unor prevederi din regulamentul Curții, care au restricționat adoptarea unei decizii rapide, conform surselor oficiale, care au solicitat anonimatul din motive de sensibilitate a subiectului.
Sursele oficiale indică motivele fiecărei amânări CCR pe proiectul pensiilor magistraților:
- La ședința din 24 septembrie, amânarea s-a datorat cererii de amânare formulată de judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, numiți la propunerea PSD. În absența acestei solicitări, motivul ar fi fost lipsa depunerii concluziilor de către judecătorul-raportor, Simina Tănăsescu.
- La ședința din 8 octombrie: aceeași amânare s-a datorat lipsei concluziilor depuse de către Simina Tănăsescu, document necesar pentru a putea ajunge la votul asupra constituționalității legii.
- La a treia ședință, în 20 octombrie: s-a decis admiterea sesizării ICCJ, cu un scor de 5 la 4, invocând lipsa avizului consultativ al CSM. În cazul votului, judecătorii favorabili au fost Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihaela Ciochină și Marian Busuio. Aceștia din urmă și-au exprimat opinia pentru respingerea legii, considerând-o neconstituțională pentru motive de procedură.
Legat de motivul din prima ședință din 24 septembrie, când Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu au cerut amânarea, sursele oficiale au explicat prevederile legii funcționării CCR în astfel de situații.
Conform Legii nr. 47/1992, atunci când trei judecători cer amânarea cauzei, această solicitare trebuie să fie obligatoriu acceptată.
„Dacă un judecător cere suspendarea deliberării pentru o mai bună analiză a problemelor de fond și președintele CCR sau cel puțin o treime dintre judecători consideră solicitarea justificată, pronunțarea se amână pentru o dată ulterioară, luând în considerare urgența cauzei”, conform prevederilor legale.
„Știa că, indiferent, nu exista majoritatea pentru respingerea contestației”
Fiecare dosar analizat de CCR are în responsabilitate un judecător-raportor. Fără raport și concluzii de la acesta, judecătorii nu pot adopta o hotărâre privind constituționalitatea unui act normativ.
În cazul de față, raportul a fost întocmit de președinta CCR, Simina Tănăsescu, însă concluziile le-a prezentat formal doar vineri, 17 octombrie, la ora 16:00.
„Dacă concluziile și propunerile nu sunt depuse cu cel puțin 48 de ore înainte de ședința de vot, se amână procesul”, au explicat sursele oficiale. Concluziile includ recomandări pentru decizia ce urmează a fi adoptată.
De ce nu a fost depus raportul și concluziile mai devreme de către președinta CCR, pentru a accelera procesul de decizie? „Ea avea certitudinea că nu există o majoritate pentru respingerea contestației”, au menționat sursele oficiale.
În ședința de luni, CCR a hotărât admiterea sesizării ICCJ, motivând faptul că nu s-a primit avizul consultativ al CSM. „Legea nr. 305/2022, privind funcționarea CCR, stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, iar Guvernul, inițiatorul actului normativ, are obligația de a respecta acest interval”, a transmis instanța.
Patru dintre cei cinci judecători care au susținut admiterea sesizării, și anume Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Marian Busuio, au fost numiți din partea Partidului Social Democrat, în timp ce Mihaela Ciochină, care a susținut aceeași decizie, a fost numită la propunerea fostului președinte Klaus Iohannis.