„Când vorbim despre energie, în primul rând discutăm despre siguranța pentru statele noastre. Dacă ne amintim cu câțiva ani în urmă, înainte de agresiunea Rusiei în Ucraina, confruntam șantajul legat de prețurile gazelor în toate țările din Europa Centrală și de Est. În ultimii cinci ani, prețurile noastre s-au dublat sau chiar au crescut mai mult, în România, Bulgaria, Grecia, Moldova și alte state. În acel moment, dacă discutăm despre energie, aceasta reprezenta 10% din costul oricărui produs din Uniunea Europeană, comparativ cu acum șase ani, când energia constituia doar 2%, parte din costul final al fiecărui produs în UE. Astfel, prețurile au crescut de cinci ori în doar șase ani. Din această perspectivă, analizând veniturile medii ale populației din România și prețurile practicate, rezultă clar că țara noastră plătește cel mai mare tarif în raport cu veniturile. Aceasta reprezintă o dificultate și o provocare pentru noi toți: pentru Guvern, pentru societatea civilă, pentru specialiști, pentru mediul academic, precum și pentru liderii importanți din sectorul privat, dar și o oportunitate pentru a colabora și a identifica soluții pentru reducerea tarifelor”, a afirmat Bogdan Ivan, la cea de-a 14-a ediție a conferinței „Aspen – GMF Bucharest Forum”, organizată de Institutul Aspen din România.
El a atras atenția că, în ultimul deceniu, România a redus cu 7.000 MW capacitatea de producție energetică din centralele pe gaze și cărbune, fără a înlocui această capacitate, ceea ce a generat un deficit de 1.500 – 2.500 MW în fiecare oră. Conform ministrului Energiei, planul este de a crește oferta de energie pe piață, iar pentru aceasta trebuie să initiăm proiecte bazate pe gaz.
„Avem o strategie clară: vrem să utilizăm fondurile europene și resurse din Fondul de Modernizare pentru trei direcții principale. În primul rând, stocarea. România dispune de aproximativ 6 GW de energie solară și 240 MW de capacitate de stocare a energiei. Diferența este semnificativă. Nimic nu este suficient, iar în zilele însorite din România, dar și din Ungaria, Grecia și Bulgaria, prețul energiei în timpul zilei scade foarte mult. Totuși, această energie rămâne neutilizată, iar în intervalul de seară, între 6 și 10, avem nevoie de mai multă energie, pe care o achiziționăm la prețuri medii de 400 – 500 euro pe MW. În această situație, trebuie să analizăm datele și să investim toate resursele disponibile, din fonduri europene și din Mecanismul de Redresare și Reziliență, în soluții de stocare a energiei”, a explicat Bogdan Ivan.
Al doilea pilon vizează investiții în hidrocentrale și centrale nucleare, a menționat șeful de la Energie.