„Un manager de proiect elvețian m-a întrebat: «De ce aveți nevoie de o biserică atât de impozantă? În Elveția, toate catedralele noastre rămân nepopolate»”, relatează, într-un interviu pentru publicația HotNews, arhitectul Constantin Amâiei, responsabil de proiectul Catedralei Naționale. Cu câteva zile înainte de inaugurarea monumentului început în 2010, Constantin Amâiei împărtășește detalii nevăzute despre execuție, al cărei cost inițial se estima la 270 milioane de euro, conform Patriarhiei.
– Vom avea cea mai impunătoare catedrală ortodoxă din lume:cu cea mai înaltă structură și cu o suprafață dublă față de cea a Catedralei „Hristos Mântuitorul” din Moscova. A fost aceasta intenția încă de la început? Vi s-a transmis clar: „Vrem să construim cea mai mare catedrală ortodoxă din lume”?
– Constantin Amâiei: Nu a fost vorba despre competiție pentru cea mai mare construcție. Am avut alte criterii: să realizăm o clădire reprezentativă pentru ortodoxia română, cu dimensiuni mai mari decât cele obișnuite – 120 metri lungime și 67 metri lățime – și să o integrom în mod armonios în peisajul existent. În zonă sunt edificii semnificative precum Palatul Parlamentului și Ministerul Apărării, astfel încât construcția trebuia să se armonizeze cu acestea.
– Cum ați fost implicați în acest proiect?
– Înainte de 2010, au avut loc diverse concursuri, însă soluțiile prezentate au fost abandonate deoarece nu îndeplineau cerințele pentru o catedrală. Când a preluat conducerea Patriarhia (în 2007), noul Patriarh Daniel a schimbat abordarea: nu a fost organizat un concurs deschis cu soluții și machete, ci i-a invitat pe arhitecți implicați anterior în construcții de mari biserici din țară și străinătate, inclusiv o echipă internațională, să își prezinte viziunea despre această catedrală. Ni s-a dat o temă comună pentru toate propunerile.
– Care a fost esența temei?
– Condițiile pentru proiectare: dimensiuni orientative, criterii de compoziție și simbolistică, toate trebuind să reflecte specificul și valorile spirituale ale catedralei.
Proiectul a fost conceput de arhitectul Nicolae Vlădescu și inginerul Eugeniu Iordăchescu (care a găsit soluții tehnice pentru relocarea bisericilor în timpul regimului comunist). După primirea temei, am realizat proiectul, iar apoi a avut loc o jurizare cu profesori de la facultățile de construcții și reprezentanți ai bisericii, din întreaga țară. Astfel, am fost desemnați să realizăm proiectul pentru Catedrala Mântuirii Neamului.
„Un manager de proiect elvețian m-a întrebat: «De ce aveți nevoie de o catedrală atât de mare?»”
– La ce va destina această catedrală? Este locul unde stă patriarhul sau unde se adună credincioșii pentru slujbe? A fost stabilit încă de la început scopul principal al acestei construcții?
– Da, vă voi povesti câte ceva. La începutul proiectării, am colaborat cu un manager de proiect din Elveția. Elvețianul ne-a întrebat: „De ce vă trebuie o biserică atât de mare? În Elveția, majoritatea catedralelor rămân goale, nu vin oameni, doar turiști”.
Și într-una din zile, chiar în zi de Sfântul Dumitru, sub geamul nostru, care dădea spre curtea Patriarhiei, s-a adunat o mulțime de oameni, fiind plină de spectatori. Acel moment l-a făcut să înțeleagă că această nevoie există pentru că românii sunt profund credincioși. În tradiția noastră, bisericile mari nu sunt atât de comune, dar oamenii vin la sărbători, iar această catedrală trebuie să fie un simbol pentru credința națională.
Astfel, catedrala are multiple funcții: în primul rând, este o biserică în adevăratul sens al cuvântului, unde se organizează slujbe și se roagă credincioșii.
De asemenea, poate deveni o atracție turistică importantă. Am realizat un traseu vizitator în jurul construcției și în interior, cu lifturi care urcă până la 71 metri, la baza turnului, de unde se vede Panorama Bucureștiului. Am avut intenția de a permite accesul publicului la înălțimea de 120 metri, însă autoritățile nu au aprobat acest lucru. Ca în cazul celebrului San Pietro din Roma, accesul poate fi doar până în vârf.
„Am dorit ca înălțimea să fie percepută din orice unghi”
– Care este capacitatea totală de adunare a acestui locaș?
– Conform normelor, estimăm că la capacitatea maximă, în parter, pot încăpea în jur de 5.000 de oameni, iar dacă se adaugă galeriile laterale, totalul atinge aproximativ 7.000 de credincioși.
– De ce a fost aleasă zona Dealul Arsenalului? Există această simbolistică legată de istorie, având în vedere demolarea a trei biserici de către regimul comunist pentru construcția Casei Poporului?
– Da, această alegere are și o semnificație simbolică, ilustrând un dialog arhitectural între centrul civic, reprezentat de Palatul Parlamentului, și centrul religios, adică Catedrala Națională. Este un contrast conceptual: Palatul, desvoltat pe orizontală, și catedrala, ca o săgeată verticală, ce se înalță spre cer.
Am dorit ca înălțimea construcției să fie vizibil din orice punct din împrejurimi. Tradiția noastră arhitecturală prevede ca turnurile bisericești să devină repere pentru comunitate.
„Unii arhitecți au sugerat utilizarea sticlei și a metalului”
– Există modele în alte capitale europene unde edificii civile și religioase sunt alăturate, și sunt la fel de impunătoare?
– În orașele franceze, în piața centrală, se află de obicei primăria și o catedrală sau biserică cu turn, așteptate să fie reprezentative pentru oraș. Noi intenționăm ca, în viitor, catedrala să fie înconjurată de un parc, cu alei și colonade, devenind un complex arhitectural, pe lângă funcția religioasă.
Am fost inspirați de tradiția bisericilor brâncovenești, caracterizate prin arhitectură specifică, moștenită din lumea romanțată a domnitorului Constantin Brâncoveanu. În mod similar, am folosit elemente bizantine precum boltirea cu arcade și cupole, dar am integrat și trăsături renascentiste, precum cupolele în stil florentin, inspirate din arhitectura italiană.
Simbolistica construcției și comparația cu „Sfânta Sofia” din Istanbul
– Dacă am menționat „Sfânta Sofia”, există o simbolistică specifically legată de numere sau forme? În cazul acestei catedrale, sunt anumite elemente numerice de încărcătură simbolică?
– În domeniul arhitecturii, unele proporții sunt determinate subconștient, ca în cazul numărului de aur, care asigură armonie și echilibru în compoziție. La catedrala noastră, nu avem opt colonade precum la „Sfânta Sofia”, ci un număr impar de arcade, de obicei șapte sau nouă, cu o coloană centrală suplimentară. În arhitectura românească, numărul 8 nu este obișnuit și nu există colonade cu această cifră.
– Există vreo simbolistică specifică pentru această construcție?
– La proiectare, am avut în vedere anumite simboluri, conform temei: catedrala are șapte turle, iar turla principală simbolizează Infinitul, iar cea a Pantocratorului, reprezentând Atotputernicul. Patriarhia a cerut ca turlele să fie aurii, ca simbol al Luminii cerești. Aceste alegeri sunt în concordanță cu tradiția și simbolistica bisericească, dar în general, catedrala își păstrează și funcțiile de bază ale oricărei biserici.
– Mozaicul interior este cel mai amplu din țară. Puteți oferi mai multe detalii?
– În 2010, am propus inițial o decorare în tehnică frescă. În timp, a apărut ideea de mozaic, realizat la Murano, Italia, de către o firmă specializată. Suprafața este foarte mare, dar calitatea este impecabilă.
– Iconostasul a intrat în Cartea Recordurilor. A fost intenționat să fie cel mai mare?
– Nu am avut acest obiectiv. Dimensiunea a fost determinată de proporțiile arhitecturale. Arcul de deschidere a fost de 24 metri, iar înălțimea a fost stabilită la 18 metri, pentru echilibru și vizibilitate. Nu pot spune dacă este cel mai mare din lume, dar cred că este unul dintre cele mai impresionante.
Zidul de înconjurare va fi demolat
– În prezent, catedrala este înconjurată de un zid înalt. Considerați această barieră adecvată pentru un spațiu deschis și spiritual?
– Lucrările interne și exterioare sunt finalizate, însă alte spații sunt în curs de amenajare. Zidul va fi demolat, iar zona va fi transformată în parc, care va fi integrat cu Parcul Național al Senatului. Zona între catedrală și Casa Poporului va deveni o uniune de spații verzi, proiect coordonat cu peisagiști.
Astfel, la vizită, în loc de un perimetru înalt, vor fi alei și spații naturale.
– Bugetul construcției a fost un subiect sensibil. Patriarhia estima la început un total de 270 milioane de euro. În cunoștința dumneavoastră, această sumă a fost confirmată?
– Noi am realizat proiectele tehnice de execuție și devizele, conform rutinei: există un sistem de comunicare între proiectant, beneficiar și constructor. La început, estimarea pentru partea de arhitectură, structură și instalații era între 150 și 200 milioane de euro, fără a include costurile pentru mozaic și iconografie, care au fost separate.
Patriarhia a structurat un sistem de management diferit, cu echipe specializate, care au gestionat bugetul și cheltuielile în mod independent, fiind o investiție semi-bugetară cu control strict și audit de la Curtea de Conturi. În privința sumei totale sau a cheltuielilor viitoare, nu am competența să răspund.
– În cazul acestei construcții de anvergură, ce componente costă cel mai mult?
– În domeniul arhitecturii, utilizăm costuri standard pe metru pătrat sau metru cub pentru estimări preliminare. Conform acestor indice, am avut o aproximație pentru bugetul total, însă suma finală poate fi diferită.
– Suma de 270 milioane de euro este aproape de estimarea băgată în proiect?
– Cred că e în limitele previzionate, având în vedere și alte construcții și amenajări în jurul catedralei, precum și lucrările viitoare planificate pentru în imediata apropiere.
Se putea realiza o catedrală mai mică și la fel de valoroasă?
– Nu aș încheia fără o întrebare personală, ca cetățean, nu ca parte în proiect: se putea construi o catedrală mai mică și la fel de reprezentativă?
– Consider că dimensiunea de 120 metri în lungime este potrivită. În fond, în zona Patriarhiei există deja biserici mai mici, iar zona a fost adecvată pentru o construcție de această anvergură pentru a transmite mesajul important al credinței ortodoxe naționale.
Odată realizată, această catedrală va deveni o emblemă recunoscută internațional, o atracție pentru vizitatori și pelerinaje, fiind o reprezentare vizibilă a culturii și religiei românești.
– Care considerăți că este povestea acestei catedrale? Ce istorie și simbolism le transmite vizitatorilor?
– Eu cred că această construcție devine, în timp, un simbol al identității naționale ortodoxe. Pentru turiști, ea va reprezenta o emblemă a spiritualității și a tradiției românești, în același mod în care Santa Maria del Fiore simbolizează Florența. În interior, mozaicurile și spațiul vaste creează o atmosferă de reverență, o experiență aproape suprarealistă, ca o precampanie a intrării în Rai.
Povestea catedralei va fi scrisă pe măsură ce va deveni parte integrantă a identității naționale, un monument care, chiar dacă este recent, va adăuga Petru în patrimoniul cultural și religios al României. În cele din urmă, ea trebuie să fie o mărturie a credinței și a mândriei naționale, un reper pentru generațiile viitoare.