Suntem peste media europeană la alcool, fumat, jocuri de noroc și dependență online în rândul adolescenților, fiind nevoie de mai mulți specialiști, avertizează ministrul Educației – HotNews.ro

0
23
suntem-peste-media-europeana-la-alcool,-fumat,-jocuri-de-noroc-si-dependenta-online-in-randul-adolescentilor-nu-avem-suficienti-specialisti,-spune-ministrul-educatiei-–-hotnews.ro
Suntem peste media europeană la alcool, fumat, jocuri de noroc şi dependenţă online în rândul adolescenţilor. Nu avem suficienţi specialişti, spune ministrul Educaţiei – HotNews.ro

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a analizat rezultatele studiului european ESPAD 2024 privind consumul de alcool, tutun și alte substante în rândul adolescenților, evidențiind că România are niveluri sub media europeană în privința utilizării drogurilor, însă depășește media în consumul de alcool, fumat, jocuri de noroc și dependența online, în condițiile în care lipsesc specialiști suficienți pentru sănătatea mintală a tinerilor, relatează Agerpres.

„Consumul de droguri în școli în România este sub media europeană, însă acest fapt nu ne confortează, deoarece nivelul rămâne prea ridicat față de cel dorit. Este important să punem acest aspect în context: suntem sub media europeană la droguri, dar peste media europeană la alcool, fumat, jocuri de noroc și dependența digitală. (…) Dacă în primele domenii în colaborare cu Ministerul de Interne se observă progrese, în școli, în relația cu părinții, constatăm evoluții pozitive, însă întâmpinăm dificultăți în organizarea serviciilor medicale și psihologice. Lipsesc specialiști pregătiți special în aceste domenii, precum și centre specializate. Când afirm această lipsă, mă refer la profesioniști formați pe protocoale științifice validate. Acestea sunt priorități pentru dezvoltare”, a declarat ministrul Daniel David vineri seară, în cadrul unei dezbateri la Sibiu.

El a evidențiat faptul că, deși au fost desfășurate mii de activități de prevenție și informare în școli în ultimii ani, acestea au fost necoordonate și lipsite de o strategie unitară.

„În 2024, 2023 și în anii anteriori, sute de activități legate de dependențe au fost organizate în școli. Problema era lipsa coordonării și a unei scheme generale. Este bine că intervenim, dar trebuie să gestionăm eficient aceste acțiuni pentru a produce efecte concrete. Am propus un model cu trei componente: primul, menținerea unui mediu sigur în jurul școlilor, cu toleranță zero pentru droguri și traficanți, în colaborare cu Ministerul de Interne. A doua componentă vizează activitățile din școli, cu accent pe conștientizare, întrucât adesea semnele consumului sunt observate de colegi și profesori, nu de specialiști. (…) În plus, am început să introducem în programa școlară teme legate de stil de viață sănătos, precum consumul de alcool, droguri, fumat, sex neprotejat și alimentație nesănătoasă. De asemenea, am propus cursuri noi pentru liceeni, precum „Stil de viață sănătos”, incluzând aceste subiecte, și un curs dedicat autocunoașterii personale”, a subliniat ministrul Daniel David.

Conform ministrului Educației, „oricât de mult s-ar implica școala și psihologii, părintele trebuie să fie parte activă în prevenție și sprijinarea tinerilor”.

Un fenomen alarmant al dependențelor în rândul minorilor din România

Prezent la dezbatere, Ciprian Băcilă, președintele ARPP și director medical la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Gheorghe Preda” din Sibiu, a subliniat criza acută a lipsei de specialiști în domeniul sănătății mentale a tinerilor, fiind necesare servicii de consultații la distanță și echipe mobile în centrele de sănătate mintală pentru prevenirea dependențelor.

„În sistemul public din România, există aproximativ 260 de medici specializați în Psihiatrie pediatrică, adică doar 5 specialiști la 100.000 de locuitori, față de 29 în Germania. Unele județe nu dispun de niciun medic în această specializare, iar în mediul rural, serviciile de sănătate mentală lipsesc complet. În plus, deficitul de personal limitează funcționarea serviciilor de gardă în psihiatria pediatrică în unele centre educaționale”, a explicat medicul Ciprian Băcilă.

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al „Salvați Copiii”, România, a abordat problematica consumului de substanțe și dependenței digitale, evidențiind riscurile majore cu care se confruntă copiii și adolescenții, în contextul studiului ESPAD 2024 și altor date colectate de organizație.

„Mulți copii jocă pe bani, aproximativ 14% dintre ei, iar 40% au cunoscuți care se joacă astfel. Un din zece copii are în familie o persoană dependentă de jocuri de noroc. Problematica consumului de droguri și alcool a fost mult timp neglijată, dar ultimele cercetări arată că patru din zece tineri cunosc persoane consumatoare de droguri, alcool sau țigări în cantități mari. Conform ultimelor date ale Agenției Europene pentru Droguri, unul din doi adolescenți din România prezintă un risc ridicat de dependență digitală. Suntem pe locul patru la consumul de tutun în rândul elevilor. Aproximativ 80% dintre adolescenți beau alcool, iar un sfert au încercat jocurile de noroc”, a afirmat Gabriela Alexandrescu.

Ce relevă cel mai recent raport ESPAD

Potrivit celui mai recent raport ESPAD 2024 (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs), publicat de Agenția Europeană pentru Droguri, România prezintă niveluri peste media europeană în consumul de alcool, tutun, jocuri de noroc și utilizarea excesivă a mediului digital în rândul tinerilor.

„Deși în Europa se remarcă o scădere a consumului de alcool și tutun în rândul adolescenților, România rămâne peste media continentului în aceste domenii. Crește timpul petrecut pe rețelele sociale și în jocurile de noroc, iar aceste tendințe sunt evidente și în rândul tinerilor din țara noastră”, se precizează în comunicatul privind Raportul ESPAD 2024.

Studiul indică locul 4 pentru România la consumul de tutun în rândul elevilor. Unul din doi adolescenți a încercat țigări electronice, iar 80% dintre tineri beau alcool, în timp ce 25% au avut acces la jocuri de noroc.

Realizat pe parcursul anului 2024 în 37 de state europene, pe un eșantion de 113.882 de elevi de 15 și 16 ani, studiul din România a fost realizat între 19 aprilie și 12 iunie 2024, cu participarea a 8.543 de elevi din toate județele țării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.