Catedrala Națională, cunoscută și sub denumirea de Catedrala Mântuirii Neamului, a fost sfințită astăzi, 26 octombrie, în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului României Daniel. Evenimentul marchează finalizarea procesului de „desăvârșire spirituală” a edificiului și reunește momentul final al picturii mozaicate și al principalelor lucrări de interior, după peste 15 ani de construcție.
- În termeni mai puțin religioși, a avut loc inaugurarea Catedralei Neamului, iar până pe 31 octombrie, credincioșii pot vizita și se pot închina la altar, fiind permis accesul inclusiv noaptea. Programul după această dată nu este clar stabilit încă.
- Slujba de sfințire este transmisă în direct de televiziunea națională, de la ora 9.00 la 12.50.
Ceremonia de consacrare a picturii din interiorul Catedralei Naționale va începe duminică la ora 7:30 și se va desfășura până la 12:30, conform programului oficial publicat pe site-ul Basilica.ro.
Accesul în interior va fi limitat la 2.500 de invitați oficiali, ierarhi, oficiali și reprezentanți ai statului.
De asemenea, în curtea Catedralei Naționale, vor avea posibilitatea de a participa la slujbă „numai grupuri organizate de pelerini din eparhiile din țară, în număr de 8.000 de persoane, care vor putea urmări evenimentul pe ecranele speciale amplasate în aproprierea treptelor de acces în edificiu”, conform Patriarhiei.
Catedrala Neamului este sfințită. Credincioșii, ținuți în afara perimeterului
Credincioșii obișnuiți care vor veni la ceremonia de sfințire, atât din București, cât și din alte localități ale țării, nu vor avea acces în curtea sau în interiorul catedralei.
Ei vor rămâne în exterior, în spațiul delimitat de gardurile complexului, așa cum s-a întâmplat și la sfințirea altarului Catedralei Mântuirii Neamului din 2018.
Accesarea altarului, realizată treptat
Conform Basilica.ro, după încheierea Sfintei Liturghii (ora 10.00) și a slujbei de consacrare a picturii (ora 12:30), accesul pentru rugăciune în Sfântul Altar se va realiza gradual:
„Inițial vor intra invitați oficiali din interiorul catedralei, apoi grupuri organizate din eparhii participante la slujbă în piațeta din față”, precizează Patriarhia.
Catedrala rămâne deschisă publicului până pe 31 octombrie, inclusiv pe timpul nopții
Credincioșii care se află în afara zonei delimitate de gardurile Catedralei Naționale vor putea trece prin zona altarului abia după ora 20.00, după încheierea închinărilor ale grupurilor oficiale.
„Pelerini ortodocși vor putea în continuare să se roage în Sfântul Altar al Catedralei Naționale în zilele următoare: 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie 2025, inclusiv pe timpul nopții”, menționează Patriarhia.
În prezent, programul după 31 octombrie nu a fost definitivat, însă părintele Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, a indicat că „aceași posibilitate de vizitare va fi eventual păstrată chiar și după această dată”.
Un plan detaliat nu a fost încă stabilit.
Construcția Catedralei: rezistență și siguranță în caz de cutremur
Cu câteva zile înainte de sfințire, Patriarhia Română a publicat pe Basilica.ro un raport tehnic care detaliază ultimele etape ale construcției Catedralei Naționale.
Documentul evidențiază construcția ca pe „un proiect spiritual de amploare, dar și o demonstrație inginerească și artistică de excepție”.
Conform informațiilor, clădirea a fost proiectată pentru a rezista la un cutremur de maximă intensitate. Inginerii au redus riscul de balans al construcției de la 120 cm la doar 30 cm, obținând acest rezultat fără segmentarea clădirii în secțiuni de tasare.
Crucea de 7 metri și 7 tone, instalată pe turla centrală
Deasupra construcției, turlele și acoperișul sunt acoperite cu aproape 20.000 mp de plăci din aliaj de cupru TECU-GOLD, despre care Patriarhia afirmă că asigură o durată de viață de „mai mulți sute de ani” fără necesitatea unor reparații majore.
Totodată, în aprilie 2025, a fost montată „crucea metalică de pe turla principală”, având 7 metri în înălțime și o greutate de aproximativ 7 tone, poziționată la o înălțime de 130 de metri. Operațiunea, planificată timp de un an și jumătate, a fost realizată cu ajutorul unei macarale de 600 de tone.
Interiorul cupolei, cu icoana lui Iisus Hristos Pantocrator
La interior, Patriarhia menționează montarea icoanei lui Iisus Hristos Pantocrator în cupola centrală, o lucrare de 150 mp, realizată din 2.400 kg de mozaic, adus din Italia și asamblată timp de șase luni.
Se evidențiază, de asemenea, candelabrele din alamă de masiv, cu diametre între 6 și 7 metri, fabricate de o firmă austrieacă și obiectele liturgice executate la atelierele Patriarhiei, precum chivotul, sfeșnicele, crucile și candelele din argint masiv.
Catedrala Națională echipată cu opt lifturi moderne
Conform sursei oficiale, catedrala este dotată cu galerii, scări și opt lifturi moderne, menite să faciliteze accesul și circulația pe verticală, inclusiv pentru persoanele în vârstă sau cu dizabilități.
De asemenea, o scară elicoidală din metal conduce la punctul panoramic situat la +91 metri, un balcon exterior denumit Belvedere, care înconjoară cupola principală și oferă o priveliște panoramică asupra Bucureștiului.
Mozaicul, cel mai mare iconostas ortodox din lume
Potrivit Patriarhiei Române, decorarea prin tehnica mozaicului s-a realizat între 2019 și 2025, pe o suprafață de circa 25.000 mp, incluzând altarul, naosul, cupola principală și pronaosul.
Reprezentanții afirmă că, fiind de dimensiuni impunătoare, Catedrala Națională deține „cel mai mare iconostas ortodox din lume”, cu o suprafață de 407 mp, lungime de 23,8 metri și înălțime de 17,1 metri, având în compoziție 45 de icoane.
La turla principală se află icoana lui Hristos Pantocrator, cu un diametru de 12 metri, realizată din 2,4 tone de mozaic importat din Italia, iar în absida altarului este reprezentată Maica Domnului Platytera, de 16 metri înălțime, considerată de Patriarhie cea mai extinsă imagine a Maicii Domnului în mozaic din România.
Costurile pentru construcție până în prezent
În martie 2025, Patriarhia a comunicat că, în perioada 2010-2025, suma totală cheltuită pentru ansamblul edificiului (catedrală și structuri anexate) a depășit 270 milioane de euro, din care „peste 10%” provin din fonduri proprii, restul fiind asigurate din surse publice (Guvern, autorități locale, consilii județene), conform Legii 376/2007.
Un bilanț final urmează să fie elaborat după finalizarea completă a lucrărilor, estimată pentru 2027.
Controverse legate de finanțare, transparență și influențe politice
De-a lungul construcției, au fost ridicate numeroase semne de întrebare privind modul de finanțare, atribuirile lucrărilor și controlul instituțional.
Un raport al publicației Recorder din 2021, intitulat „Catedrala Prăduirii Neamului”, susține că la început, Patriarhia a promis transparență și corectitudine în gestionarea proiectului, însă ulterior, comunicările oficiale despre licitații au fost eliminate, iar controlul public a fost minimalizat.
Se notează că, deși finanțarea a fost în mare parte publică, proiectul nu a fost gestionat ca o inițiativă de stat, ci ca o inițiativă a Bisericii, ceea ce a permis Patriarhiei să gestioneze atribuirea contractelor fără transparență publică ridicată.
Finanțări ample din fonduri locale și centrale
Investigațiile au documentat finanțări majore din bugetele locale și centrale, în special între 2016 și 2020, perioadă în care construcția a beneficiat de sprijin financiar semnificativ din partea Guvernului și a Primăriei Capitalei.
Astfel, conform unui raport, între 2016 și 2020, în conturile Bisericii au intrat aproximativ 388 milioane de lei pentru ridicarea Catedralei, cea mai mare parte provenind de la Secretariatul de Stat pentru Culte, urmat de Primăria Municipiului București, Primăria Sectorului 1 și Primăria Sectorului 5.
Primăria Capitalei, condusă la acea vreme de Gabriela Firea, a alocat în acea perioadă 71,5 milioane de lei, fiind cea mai importantă contribuție publică. Între timp, primăriile din Sectorul 1 și Sectorul 5 au contribuit cu 32 și, respectiv, 25,3 milioane de lei.
Gabriela Firea — primarul cu cele mai mari fonduri direcționate către Ceremonie
În decembrie 2018, după sfințirea Catedralei, Patriarhul Daniel a primit-o la Reședința Patriarhală pe Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, și i-a oferit o replică din cristal a Catedralei Naționale, ca semn de recunoștință pentru sprijinul acordat Bisericii. Acest gest are un scop vizibil: în aceeași perioadă, primăria a semnat o nouă convenție de sprijin financiar, prin care a alocat încă 10 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor.
Chiar și cu sumele importante provenite din fonduri publice, autoritățile nu au avut un control strict asupra modului de cheltuire, declarația oficială a fost că „banii au fost acordați pentru sprijin financiar, fără implicare în procedurile de achiziție sau licitație”.
Contracte de zeci de milioane pentru firme din anturajul Patriarhiei și foști politicieni
După finalizarea fundației și a structurilor principale de construcție de către companii mari, precum Bog’Art și Strabag, Patriarhia a început atribuirea unor lucrări ulterioare firmelor influente, precum Consstar Construct și Valcon Roofs, acestea din urmă deținute de persoane cu legături politice sau de afaceri. Astfel, s-au încasat peste 168 milioane de lei pentru diverse lucrări și materiale din domeniul construcțiilor și amenajărilor interioare, iar unele costuri par a fi mai mari decât cele practicate pe piață.
Insistența patriarhiei de a nu furniza documente pentru contracte și cheltuieli nu face decât să întrețină semnele de întrebare privind transparența și modul de gestiune.
Care este denumirea oficială a edificiului
Numele oficial este Catedrala Națională, nu Catedrala Mântuirii Neamului, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Adrian Agachi. El explică că această denumire, introdusă încă din 2016, reflectă mai fidel scopul unui simbol al unității naționale și evită interpretări greșite legate de conceptul de „mântuire” de masă.
„Denumirea de Catedrala Mântuirii Neamului a fost folosită de primul Patriarh, Miron Cristea, referindu-se la eliberarea poporului român din perioade dificile și simbolizând apropierea idealurilor de unitate națională și eliberare.”, afirmă Agachi.
Reacții internaționale
Proiectul Catedralei a atras atenția opiniei globale, fiind semnalată atât amploarea, cât și costurile și simbolismul politic și religios. La nivel internațional, presa a remarcat controversele legate de investițiile publice și percepția asupra utilizării fondurilor.
În 2018, The Guardian menționa că aproximativ 75% din cheltuieli proveneau din fonduri publice, iar costul estimat de peste 110 milioane de euro a stârnit critici legate de risipa de resurse într-un stat cu probleme sociale și infrastructură precară.
Publicația Europe Diplomatic a notat că edificiul, înălțat la 120 metri și cu o valoare estimată peste 500 milioane de euro, a fost subiect de controverse, fiind considerat un simbol al identității culturale, dar și o risipă a resurselor, într-o societate în care aceste fonduri ar fi trebuit folosite pentru alte priorități.