„Orașele din România se încălzesc rapid, reflectând un ritm accelerat al urbanizării și planificării deficitare. Peste 12 milioane de locuitori trăiesc în zone urbane, iar mai mult de jumătate dintre aceștia se confruntă zilnic cu temperaturi cu 3-8 grade Celsius mai ridicate decât în localitățile învecinate. Temperatura medie anuală în orașe a crescut constant, depășind 12 grade Celsius între 2021 și 2024, cu peste două grade mai mult comparativ cu secolul trecut”, indică studiile specializate.
Conform raportului, în anul 2025, mai multe localități din sudul și vestul țării, precum București, Alexandria sau Timișoara, au atins pragul de 40 de grade Celsius în sezonul estival. De asemenea, capitala devine una dintre cele mai calde capitale europene, cu o temperatură medie de 22,5 grade Celsius în iulie, fiind comparabilă cu Atena sau Roma.
În acest context, analiza experților relevă că intensitatea insulei de căldură urbană fluctuează între un și doi grade pe durata nopții și între 3-5 grade în timpul zilei, atingând chiar 7-8 grade în perioadele de caniculă.
„Suprafațele pavate din beton și asfalt absorb și păstrează căldura, în timp ce lipsa vegetației reduce evapotranspirația și umiditatea aerului. În plus, emisiile generate de trafic și activitatea economică urbană intensifică fenomenul de încălzire locală. Efectele sunt resimțite diferit: cartierele dense, cu puține zone verzi și clădiri înalte – adevărate „canioane termice” – sunt cele mai vulnerabile. Persoanele vulnerabile – în special vârstnicii, cei cu venituri mici sau cei care activează în aer liber – suportă cel mai greu consecințele. În aceste zone, riscul de îmbolnăvire sau deces generat de valurile de căldură crește considerabil. Datele satelitare și platformele digitale, precum SynUHI, permit monitorizarea intensivă a insulei de căldură urbană și evidențiază extinderea acesteia în fiecare an. Totuși, politicile de adaptare rămân fragmentare: soluțiile naturale – coridoare verzi, acoperișuri vegetale, spații umbrite și suprafețe permeabile – pot reduce temperatura locală cu până la 5°C și pot îmbunătăți sănătatea și calitatea vieții. Implementarea acestora depinde adesea de colaborarea dintre comunitățile civice și autoritățile locale”, evidențiază autorii raportului.
În ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, studiul arată că, în ultimele decenii, România a reușit o reducere remarcabilă a acestora (-75%) față de 1990, fiind aproape dublu față de media europeană, însă acest rezultat este în mare parte datorat colapsului industrial din anii ’90 și mai puțin politicilor de mediu bine planificate.
„Astăzi, provocarea principală este să trecem de la aceste reduceri ușor de realizat la măsuri concrete în cele mai dificil sectori – transport, construcții și agricultură – unde progresul necesită schimbări structurale și de comportament. În ciuda performanței istorice, economia românească rămâne printre cele mai poluante din Uniunea Europeană: pentru fiecare euro produs, se emit aproape 500 grame de CO2, peste dublul mediei europene. Această disproporție arată că „miracolul” reducerilor nu poate fi repetat, iar pentru viitor, sunt necesare politici climatice solide care să stimuleze modernizarea economică, eficiența energetică și adoptarea tehnologiilor curate”, menționează raportul.
Potrivit sursei, România beneficiază de resurse financiare semnificative pentru tranziția ecologică. În 2023, autoritățile au obținut 476 milioane de euro din vânzarea certificatelor de carbon pe piața ETS, iar până în 2032, se pot accesa peste 31 de miliarde de euro prin Fondul de Modernizare și Fondul Social pentru Climă.
„Fără legislație și planuri adecvate, inclusiv transpunerea ETS2 și implementarea Planului Social pentru Climă, există riscul de a pierde aceste fonduri — rămânând cu costurile tranziției, dar fără beneficiile acesteia”, avertizează experții.
Un avantaj pentru România este sectorul LULUCF, unde pădurile și terenurile agricole compensează aproximativ 49% din emisiile naționale. În același timp, specialiștii subliniază că potențialul de absorbție trebuie consolidat prin politici ambitioase de împădurire și gestionare durabilă. „În ansamblu, mesajul principal este clar: tranziția ecologică nu reprezintă doar o conformare la regulile europene, ci o investiție strategică în securitatea energetică, competitivitate și bunăstare pe termen lung”, afirmă experții.
Raportul „Starea Climei – România 2025” reprezintă un efort concertat al unei echipe de 22 de specialiști, cu scopul de a evidenția cele mai relevante și actuale date privind schimbările climatice, evoluția fenomenului și prognozele pentru viitor.