„Sunt destul de nemulțumită deoarece nu există un plan clar pentru finanțarea pe termen lung a Ucrainei și depindem în prezent foarte mult de contribuțiile individuale ale statelor și de bugetele locale. Aceasta nu este o situație corectă. În acest an, țările nordice contribuie cu o proporție semnificativă din sprijinul total acordat Ucrainei în conflictul cu Rusia”, a declarat oficialul suedez pentru diplomație, Maria Malmer Stenergard (imagine).
Participând la o conferință de presă comună cu omologii săi din țările membre ale Consiliului Nordic, după reuniunea anuală desfășurată la Stockholm, ea a afirmat că, pentru o finanțare „durabilă” a Ucrainei, este necesară identificarea unor alternative la ajutoarele individuale oferite de statele membre ale Uniunii Europene și utilizarea activelor rusești blocate în UE, în urma sancțiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina.
Maria Malmer Stenergard a adăugat că aceste fonduri, de asemenea, ar trebui folosite pentru plata avioanelor de vânătoare Gripen, pe care Suedia intenționează să le furnizeze Ucrainei. Recent, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul suedez Ulf Kristersson au semnat o scrisoare de intenție pentru achiziționarea a până la 150 de avioane Gripen E, cea mai avansată versiune a avionului de luptă suedez. În cei peste 30 de ani de la începutul producției, compania suedeză Saab a realizat mai puțin de 300 de unități.
Documentul semnat de Zelenski și Kristersson nu menționează termenul de livrare pentru aceste avioane — conform premierului suedez, primele unități ar putea ajunge în Ucraina peste trei ani — și nici modalitatea de finanțare. Această problemă reprezintă „marea provocare” ce necesită o soluție clară, a recunoscut reprezentantul diplomatic suedez.
„Există mai multe opțiuni de finanțare și probabil va fi nevoie de o combinație a acestora, însă activele blocate ale Rusiei trebuie incluse în aceste soluții”, a afirmat Maria Malmer Stenergard.
Această declarație face referire și la eșecul summitului UE de săptămâna trecută, în privința deciziei de a utiliza activele rusești înghețate pentru finanțarea unui „împrumut de reparații” în valoare de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, operat cu aceste fonduri. Propunerea inițială a Comisiei Europene, de utilizare a activelor rusești în acest scop, a fost contestată, în special de Belgia, țara unde sunt depozitate majoritatea acestor fonduri și unde s-ar putea suporta riscuri legate de confiscare.