Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, afirmă că România se confruntă tot mai frecvent cu tragedii provocate de explozii de gaze în clădiri rezidențiale, case vechi sau spații comerciale, evidențiind că acest fenomen ridică o întrebare esențială: de ce se înregistrează din ce în ce mai multe explozii de gaze și ce măsuri pot fi luate pentru prevenirea lor?
„În 2011, s-a eliminat obligația verificării periodice a instalațiilor de gaze (la fiecare 2 ani), această fiind permisă să fie realizată de orice firmă autorizată ANRE, aleasă de consumator, conform unei tarife corespunzătoare pentru obținerea avizului favorabil de verificare a instalației („uneori” chiar dacă există abateri de la normativ)”, explică Dumitru Chisăliță.
Președintele AEI remarcă că, în perioada în care aceste activități erau gestionate de operatorii de distribuție a gazelor naturale, abordarea era una unitară: proiectare, avizare, execuție, recepție, punere în funcțiune, verificare periodică și distribuție efectivă, iar responsabilitatea era mai exigentă atât la nivelul conducerii, cât și al personalului tehnic, deoarece orice neregularitate sau omisiune putea atrage răspunderea operatorului.
„După 2012, cererea pentru servicii conexe utilizării gazelor naturale (proiectare, verificare, reparații, revizii) a înregistrat o creștere rapidă. Efortul redus, atât intelectual, cât și fizic, pentru aceste lucrări, împreună cu tarifele ridicate ale serviciilor, au determinat multiplicarea firmelor autorizate și implicarea unor persoane din alte domenii, adesea cu pregătire tehnică insuficientă sau lipsă de experiență în sectorul gazelor naturale”, precizează Dumitru Chisăliță.
El adaugă că, într-un interval scurt, s-au autorizat peste 1.500 de companii în sectorul gazelor naturale, implicând peste 15.000 de persoane.
„Lipsa unei culturi tehnice minimale la consumatori, bazată pe „merge și așa”, impactul costurilor suplimentare nescontate la tarifele gazelor și volumul mare de lucrări efectuate de firme nespecializate au condus la realizarea unor opere în afara normelor legale în vigoare”, susține președintele AEI.
El subliniază că, în esență, cererea pentru aceste servicii s-a sincronizat perfect cu oferta de pe piață.
„Consumatorii puteau beneficia la prețuri mai mici de proiectare și realizare de instalații de către persoane fără experiență, sau de instalații neconforme cu normele, fără a fi nevoie de intervenții majore în locuințe. În aceste condiții, fiecare parte considera că a făcut o tranzacție satisfăcătoare, consumatorii plătind mai puțin, iar firmele câștigând sume considerabile, fără a fi puse în situația de a refuza realizarea lucrărilor”, afirmă sursa citată.
Chisăliță susține că, unul dintre scopurile liberalizării pieței serviciilor conexe utilizării gazelor naturale, anume creșterea calității acestora, a avut „un efect contrar”, favorizând reducerea controlului asupra normelor în vigoare.
„Vina nu aparține doar individului, ci întregului sistem”
Potrivit lui Chisăliță, cauza cea mai frecventă a exploziilor de gaze este neglijența umană, având în vedere utilizarea frecventă a sistemelor improvizate, reparații realizate „după ureche” ori lipsa verificărilor tehnice esențiale pentru siguranța utilizatorilor.
„Din dorința de a economisi bani sau din lipsă de informare, un racord neetanș poate deveni o adevărată domniță a exploziei. Astfel, responsabilitatea nu revine doar persoanei, ci și unui sistem care nu a reușit să implementeze o cultură a responsabilității”, afirmă Chisăliță.
O estimare bazată pe extrapolări din anumite zone, precum Mioveni, indică faptul că aproximativ 40% din instalațiile de utilizare a gazelor naturale din România nu au efectuat verificări sau revizii recente ale acestora.
Președintele AEI menționează că alte cauze ale exploziilor sunt necunoașterea poziției exacte a conductelor, hărți invechite, infrastructură uzată și lipsa educației civice.
„Conductele de gaz din numeroase localități au zeci de ani vechime, iar întreținerea lor se face superficial. Reparațiile și construcțiile necorespunzătoare pot deteriora sistemele subterane, sporind riscul de scurgeri. Astfel, fiecare explozie reflectă o indiferență față de siguranța publică. Prevenția nu se limitează doar la tehnologie, ci include și educația civică. Putini știu cum să reacționeze la mirosul de gaz sau cum să acționeze în cazul scurgerii de gaze, atât la interior, cât și la exterior. În școli aproape că nu se predă noțiunea de siguranță în locuințe, iar campaniile publice sunt rare și adesea ignorate. Într-o societate în care informația circulă rapid, lipsa educației practice devine o cauză majoră a incidentelor”, avertizează Chisăliță.
„Suntem latini, nu anglofoni”
Potrivit președintelui AEI, eliminarea acestor probleme poate fi realizată prin „reconstruirea unor activități integrate pe verticală”, care să combine activitățile de distribuție și cele auxiliare în proiectare, construcție și verificare a instalațiilor, cu reglementarea tarifelor corespunzătoare.
„Studiul realizat anterior a demonstrat că, în anumite țări europene precum Anglia, externalizarea serviciilor auxiliare a dus la reducerea numărului de incidente, în timp ce în alte state, precum Italia, s-a înregistrat o creștere semnificativă. Suntem latini, nu anglofoni”, concluzionează Dumitru Chisăliță.