Acest avans în infrastructura logistică permite companiei chineze să își extindă rețeaua de transport, deschizând un al treilea corridor maritim către Europa, reducând cheltuielileși fortificând autonomia în harta rutelor mondiale într-un climat din ce în ce mai imprevizibil.
Traversarea, în prezent sezonieră, promite timpi de tranzit mai scurțiși emisii mai reduse, însă ridică și probleme legate de sustenabilitatea ecologică a unei rute dependente de topirea accelerată a Arcticii și colaborarea cu Rusia.
Potrivit agenției EFE, Chinaintentă să transforme această conexiune într-un serviciu regulat până în 2026, în contextul în care schimbările climatice transformă regiunile polare într-un nou teren de competiție economică și strategică.
Vaporul container Istanbul Bridge a ajuns în Gdansk, Polonia, după o deplasare de 20 de zile din Ningbo (Zhejiang, China de Est), marcând finalizarea primei călătorii pe Ruta Arctic Express China – Europa, parte a inițiativei „Drumul Polar al Mătăsii”.
Pentru China, această rută reprezintă un al treilea traseu maritim între Asia și Europa, alături de cele tradiționale ce traversează Canalul Suez și ocolesc Capul Bunei Speranțe.
Conform lui Yang Linsheng de la Academia Chineză de Științe, țaradorește să integreze Pasajul de Nord-Est în sistemul său global de transport, ceea ce ar putea direcționa între 10% și 30% din traficul comercial sino-european, reducând congestia pe rutele aglomerate.
Proiectul se bazează pe Rută Maritimă Nordică a Rusiei, unde Moscova plănuiește să investească până la 1,8 trilioane de ruble (aproximativ 22 de miliarde de dolari) până în 2035 și să asigure navigabilitatea pe tot parcursul anului a navelor de spărgătoare de gheață, conform postului CCTV.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Lin Jian, a declarat la finele lunii septembrie că Beijingul va colabora cu Rusia și alte state interesate de dezvoltarea și protejarea Arcticii.
Primul vas pe Ruta Arctic Express China-Europa a avut o durată de 20 de zile, cu două zile peste planificat, față de 40-50 de zile necesare pentru traversarea Canalului Suez sau ocolirea Capului Bunei Speranțe.
Scopul operațional al Chinei este de a reduce timpul de tranzit la 18 zile între porturile Ningbo și Felixstowe (Regatul Unit).
Vaporul Istanbul Bridge a transportat aproximativ 4.100 de containere, reprezentând o capacitate mai redusă decât navele mari de tradiție, dar marfă de valoare ridicată, precum module fotovoltaice și componente de baterii.
„Anterior, trecerea prin Suez dura 40 de zile, iar produsele riscuri să se deterioreze în timpul transportului; acum, cu doar 18 zile, controlul calității devine mai precis”, explică Li Ming, manager logistică la o companie de energie regenerabilă.
Potrivit lui Yang Linsheng, această rută poate diminua timpul de tranzit cu aproximativ 10 zile și reduce cheltuielile cu circa 35%.
Utilizarea rutelor în această zonă este limitată la perioadele estivale, cu o fereastră de navigație de circa 120 de zile, și depinde de infrastructura rusească încă insuficient adaptată și de costurile ridicate ale spațierii pe navele de spărgătoare de gheață în apele polare.
Topirea accelerată a gheții din Arctica, unde temperaturile cresc de trei ori mai rapid decât media globală, a creat o fereastră de aproximativ patru luni pentru traversarea Pasajului de Nord-Est.
Conform Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA (NOAA), în perioada 2023-2024, în Arctica a fost înregistrată a doua cea mai ridicată temperatură din istorie, iar în martie 2025, stratul de gheață a atins cea mai redusă extindere de iarnă din începutul măsurătorilor satelitare.
Ruta propusă de Beijing este promovată ca un model de transport eco-friendly, cu până la 50% emisii mai reduse, însă implică și riscuri semnificative de mediu.
Traficul naval în zonele polare poate elibera carbon negru, accelerând topirea gheții, precum și favoriza răspândirea speciilor invazive din cochilie, conform studiilor efectuate de Canadian and British Antarctic Survey.
„Arctica nu va înlocui Canalul Suez de mâine, dar va deveni un complement esențial”, a declarat Malte Humpert de la Institutul Arctic, în comentarii preluate de ziarul local The Paper.
China intenționează să opereze ruta cu regularitate începând din 2026, scenariu ce va necesita o colaborare internațională extinsă și o guvernanță de mediu în continuă dezvoltare în ce privește consolidarea controlului în zona Arcticii, din ce în ce mai disputată și accesibilă.