„În conformitate cu articolul 71 din Constituția Republicii Letonia, solicit reexaminarea legii privind retragerea din Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice”, a declarat el într-o conferință de presă.
Într-o scrisoare adresată președintelui Parlamentului, Daiga Mieriņa, Rinkēvičs a remarcat că în Letonia Convenția a devenit aplicabilă abia la 1 mai 2024 și că, în mai puțin de doi ani, Saeima a aprobat în mod „urgent” și în doar „două etape” o lege care prevede retragerea țării din acest instrument internațional, informează agenția EFE.
El a subliniat că „retragerea Letoniei dintr-o Convenție a Consiliului Europei referitoare la protecția drepturilor omului ar genera un precedent” în Europa „care ar putea afecta arhitectura juridică europeană”.
De asemenea, liderul statului a evidențiat că Letonia ar fi primul stat membru al Uniunii Europene care decide să se retragă dintr-un tratat internațional privind drepturile fundamentale, „impunând o analiză aprofundată a compatibilității acestei decizii cu principiul cooperării loiale stabilit în Tratatul Uniunii Europene, inclusiv cu principiul egalității între sexe” prevăzut în același tratat.
Aprobarea legislației în Parlamentul letón
Legislația a fost aprobată joi seara, după o dezbatere tumultoasă, cu 56 de voturi pentru, 32 împotrivă și două abțineri, referitor la retragerea țării baltice din Convenție — în ciuda faptului că, cu o zi înainte, aproximativ 5.000 de persoane au participat la o manifestație la Riga pentru a protesta împotriva acestei decizii, eveniment descris de mass-media locală drept una dintre cele mai ample din ultimii ani.
Decizia Parlamentului a stârnit reacții negative din partea mai multor state membre ale Uniunii Europene (inclusiv Spania), a președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Theodoros Rousopoulos, și a unor organizații non-guvernamentale, precum Amnesty International, precum și din partea unei părți a societății letone, care anunță o nouă protestare pentru joi.
Într-o scrisoare transmisă Parlamentului, Rinkēvičs a precizat că a primit numeroase corespondențe, înainte și după adoptarea legii, solicitând retragerea actului legislativ de către Saeima.
„Majoritatea expeditorilor subliniază că adoptarea acestei legi creează insecuritate juridică, subminează încrederea în instituțiile statului și slăbește mecanismele de protecție a drepturilor fundamentale în Letonia”, a afirmat el.
Mii de semnături pentru reexaminarea legislației
Pe lângă corespondență, circa 60.000 de letoni au semnat o petiție care solicită reevaluarea legii, a adăugat șeful statului.
Rinkēvičs a recunoscut că Saeima are autoritatea de a decide retragerea Letoniei dintr-un tratat internațional ratificat, însă a avertizat că nu s-a realizat o „evaluare corespunzătoare a poziției Guvernului”, cel responsabil de aplicarea convenției.
Liderul național a menționat că Guvernul nu doar că a susținut menținerea Letoniei în Convenție, ci a respins explicit ideea de retragere și a demonstrat că politicile guvernamentale în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice au avut rezultate pozitive.
În opinia lui Rinkēvičs, ratificarea și ulterior denunțarea Convenției în același mandat parlamentar „transmit un mesaj contradictoriu societății letone și partenerilor internaționali, punând sub semnul îndoielii angajamentul țării de a respecta obligațiile internaționale cu bună-credință”.
„O astfel de incertitudine și lipsă de predictibilitate a statului nu sunt compatibile cu spațiul juridic european”, a subliniat el.
Alegerile generale din Letonia sunt programate pentru toamna anului 2026.