Medic anestezist și director al Departamentului de Terapie Durerii la Spitalul Bellevue din New York, Daiana Voiculescu discute, într-un interviu pentru HotNews, despre riscul ca medicii din România să refuze să acorde asistență medicală dacă pacientul sau aparținătorii săi sunt „agresivi verbal sau fizic” sau dacă pacientul manifestă o „atitudine ostilă sau ireverențioasă față de medic”. Sunt dispoziții prevăzute în noul Cod de Etică Medicală, adoptat de Colegiul Medicilor din România.
Adoptat de Adunarea Generală a Colegiului Medicilor pe 30 octombrie și publicat pe 5 noiembrie pe site-ul CMR, noul Cod de Etică urmează să fie publicat oficial în Monitorul Oficial și să devină obligatoriu începând cu 1 ianuarie 2026.
Conform acestui cod, medicii vor avea dreptul să refuze acordarea serviciilor medicale în cazul în care pacientul sau aparținătorii acestuia manifestă agresivitate verbală sau fizică sau în cazul unei „atitudini ostile sau ireverențioase față de medic”.
„Vag și foarte subiectiv”
„Am observat, în ultimele ore, pe rețelele sociale, colegi care consideră că acum pot refuza servicii medicale pacienților «grobieni» sau celor care folosesc apelative nepoliticoase și lipsite de respect față de medici sau instituție. Este un regim vag și extrem de subiectiv”, afirmă, în dialog cu HotNews, Daiana Voiculescu, medic român stabilit de aproape 30 de ani în Statele Unite. Ea este și profesor asociat de Anestezie la New York University Grossman School of Medicine.
Noul Cod de Etică Medicală introduce și prevederi noi, care pun accent pe respectul pentru pacient și pentru știință
mai afirmă dr. Daiana Voiculescu, în dialog cu HotNews. „Este extrem de important că se urmărește întărirea încrederii publice în profesia medicală.”
HotNews a contactat și Colegiul Medicilor pentru a obține o definiție oficială a termenului „atitudine ostilă sau ireverențioasă” a pacientului. Instituția nu a furnizat un răspuns oficial, însă surse din cadrul Colegiului au explicat că „atitudinea ireverențioasă include orice comportament jalonat de lipsă de respect față de medici și de regulile instituției care reglementează activitatea medicală. Aceasta include expresii verbale, gesturi sau comportamente ce subminează autoritatea profesională, perturbând și afectând exercitarea actului medical.”
„Principala noastră responsabilitate este de a ajuta pacienții în mod egal și nediscriminatoriu”
HotNews: Doamnă Voiculescu, noul Cod de Etică al Colegiului Medicilor din România introduce condiții în care medicii pot refuza acordarea de servicii medicale pacientului. Într-o postare pe Facebook, ați menționat că paragraful referitor la posibilitatea ca medicul să refuze pacienții pentru „atitudine ireverențioasă” este „în mod evident nedeontologic”. Puteți explica motivul?
Daiana Voiculescu: Deontologia medicală definește normele de conduită și obligațiile etice și morale ale profesiei. Și responsabilitatea noastră principală este să acordăm asistență medicală tuturor într-un mod nediscriminatoriu.
Acest paragraf încurajează refusul de furnizare a serviciilor pe baza unor criterii subiective. În timp ce „agresiunea fizică” are o definiție clară și poate justifica uneori refuzul, „agresiunea verbală” este extrem de vag definită.
„Am observat colegi care consideră că pot refuza actul medical”
– Credeți că pacienții riscă să fie refuzați de medici pe criterii subiective?
– Recent, pe rețelele sociale, colegi afirmă că acum pot refuza îngrijirea pacienților „grobieni” sau celor care folosesc formulări nepoliticoase, lipsite de respect față de medici sau instituție. Este un plan vag și foarte subiectiv.
Trebuie să ținem cont că pacienții provin din medii extrem de diverse din punct de vedere social, educațional, cultural sau material. Aceste medii influențează modul lor de exprimare și reacție. Mulți pacienți au patologii psihiatrice sau psihologice nediagnosticate sau netratate. Pot deveni agresivi, mai ales verbal. Ce facem? Îi excludem din serviciile de urgență? Ce răspundem unui pacient beat care se deplasează cu voce tare și cu gesturi nepotrivite? Îl trimitem acasă pentru o fractură inoperabilă la tibie?
În medii spitalicești, pacienții sunt vulnerabili, aflați într-un mediu necunoscut și dependenți de personalul medical. Nu trebuie sancționați pentru comportamente necontrolate. În cazul în care sunt refuzați, mulți români nu au alternativă pentru asistență medicală.
Termeni precum „ireverențios”, „ostil” sau „agresiune verbală” sunt foarte interpretabili și pot facilita abuzurile de putere și abandonarea pacientului.
„Relația medic-pacient trebuie menținută, nu înlocuită”
– De ce considerați că Colegiul Medicilor din România a introdus aceste noi prevederi?
– Se constatăm frecvent manifestări de lipsă de respect și agresivitate fizică din partea anumitor pacienți. Însă această prevedere încearcă doar să gestioneze consecințele, fără a adresa cauzele. Este ca un plasture aplicat peste problemele reale, pentru ca mesajele negative să nu ajungă la medici.
Relația medic-pacient se poate repara doar dacă nu ne întoarcem spatele pacientului atunci când vorbele sau tonul său devin incomode.
De ce sunt uneori pacienții români atât de agresivi?
– Există un răspuns la această întrebare? Care sunt cauzele și posibilele soluții?
Cauzele sunt multiple și implică toți cei implicați: personal medical, pacienți, administratori. În ultimele trei decenii, populația a acumulat frustrări în relația cu sistemul sanitar. Aceasta nu este tema centrală, dar realitatea trebuie acceptată, nu cosmetizată.
De asemenea, minoritatea romă este adesea criticată pentru manifestări agresive. Însă, poate, aceste reacții sunt și un răspuns la modul în care sunt tratați în cadrul spitalelor și al camerelor de gardă. Vulnerabilitatea acestei comunități și umilirea suferită pot determina reacții violente.
Solutia ar fi să înțelegem cauza comportamentului agresiv și să îmbunătățim comunicarea și raportul cu sistemul medical, nu să-l ignorăm sau să impunem standarde artificiale de respect.
„Proceduri clare de intervenție” în SUA
– Există în sistemul de sănătate american, unde profesați, situații în care medicii pot refuza acordarea de tratament unui pacient?
– Sunt rare astfel de cazuri. În centrul atenției se află întotdeauna binele pacientului și satisfacția acestuia, în mod real, nu doar teoretic. Se organizează anual cursuri de dezescaladare a situațiilor tensionate, iar instituțiile au protocoale precise pentru astfel de momente.
Se încearcă prevenirea agresiunii fizice și intervenția promptă a personalului de securitate. Pacientul agresiv este descurajat să continue reacția și cei implicați apelează la mediatori capabili să găsească soluții acceptabile pentru ambele părți. Se explică pacientului, într-un mod profesionist, standardele de tratament și comportament, iar dacă nu este de acord, își părăsește liber spitalul.
Toate incidentele sunt documentate și raportate departamentului de Management al Riscurilor, care decide dacă și cine va fi tratat ulterior. În situații care nu necesită intervenție de urgență, toți pacienții sunt primiți în unitate. În statul New York, doar intrarea cu arme de orice tip este interzisă.
„Accent pe respectul pentru pacient și știință”
– Care sunt beneficiile noului Cod de Etică? Care măsuri ar putea conduce la îmbunătățirea raportului medic-pacient?
– Deși nu am examinat toate detaliile, este clar că acest document a fost elaborat în concordanță cu standardele europene și ale medicinei moderne, ceea ce reprezintă un semn pozitiv. Este esențial că se pune accent pe respectul față de pacient și știință, și pe creșterea încrederii publice în profesia medicală.
Totuși, anumite prevederi, precum cele din Capitolul VIII, referitoare la „relațiile colegiale”, pot avea consecințe negative, promovând lipsa de transparență și centralizarea deciziilor în mâinile Colegiului Medical, ceea ce poate duce la relații de tip feudal în sistem.
În general, actualizarea normelor etice este o inițiativă benefică, cu potențial de efecte pozitive.
Una dintre prevederile din Capitolul VIII stipulează că un medic nu poate face publică o eroare profesională a altui medic dacă o sesizează.
„Rețelele sociale au amplificat dezinformarea medicală și au devenit o problemă globală”
– Noul Cod de etică recomandă medicilor să bazeze informațiile către public exclusiv pe date științifice. Credeți că această regulă va fi respectată și că dezinformarea va fi redusă?
– Este o prevedere lăudabilă. Deși vine tardiv, este un pas important în alinierea practicii medicale din România la standardele occidentale. Societățile medicale din Europa, Marea Britanie și Statele Unite cer medicilor să-și fundamentze acțiunile pe dovezi științifice. În anumite state, această regulă este inclusă în lege, fiind un standard obligatoriu de practică.
Din păcate, rețelele sociale au devenit un teren pentru răspândirea dezinformării și manipulării în domeniul sănătății, transformând acest fenomen într-o problemă globală, manipulat politic și utilizat în conflictul modern.
Sper ca, în România, această prevedere să nu rămână doar pe hârtie, ci să fie aplicată cu responsabilitate. Lupta împotriva dezinformării are implicații importante, iar comunitatea medicală românească are oportunitatea de a contribui pozitiv la acest proces.