Întrebările formulate de Theodor Paleologu
Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii în cabinetul condus de Emil Boc, care a deținut, de asemenea, funcții în Ministerul Afacerilor Externe, afirmă, luni, 10 noiembrie, că acțiunea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) reprezintă „o încercare de intimidare”.
„Acuzația CSM împotriva Oanei Gheorghiu este o încercare nefirească de intimidare a tuturor celor care îndrăznesc să expună adevărul despre privilegiile scandaloase ale judecătorilor. (…) Există un membru decent în cadrul CSM? Și dacă da, de ce nu își prezintă demisia?”, întreabă Theodor Paleologu.
Plângerea înregistrată de CSM
Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat luni că a depus plângere la Parchet pentru incitare la violenţă, ură sau discriminare, în urma declarațiilor Oanei Gheorghiu privind pensiile magistraților.
„Consiliul Superior al Magistraturii condamnă ferm declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu, susținute într-un interviu televizat, prin care independența justiției și statutul judecătorilor au fost încălcate într-un mod iresponsabil și populist. Afirmațiile, formulate într-o notă emoțională, referitoare la fondurile destinate minorilor cu patologii grave, și comparația între situația acestora și garanțiile financiare pentru independența sistemului judiciar nu pot fi considerate simple opinii personale, mai ales dacă provin de la un reprezentant al Executivului”, a transmis CSM, într-un comunicat de presă.
Recomandări
Comisarul-șef Gheorghe Avram, adjunctul Poliției Pitești, audiat la DIICOT, fiind suspectat că ar fi protejat o rețea de trafic cu țigări de contrabandă și jocuri de noroc ilegale
CSM mai susține că „opozitia aparentă între magistrați și „copilul flămând căruia i se ia de la gură” reprezintă o manipulare și o tentativă de dezinformare a opiniei publice, în scopul de a deturna nemulțumirile către justiție”.
Declarația care a indignat judecătorii
Vicepremierul Oana Gheorghiu a afirmat sâmbătă, 8 noiembrie, că România „nu-și mai permite să aibă pensionari speciali”, comparând pensiile speciale cu „un fel de Caritas” și susținând că sumele provin „de la gura unui copil care se culcă flămând”.
Întrebată într-o emisiune la Digi24 cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale judecătorilor, Oana Gheorghiu a spus că înțelege dificultățile acestora în renunțarea la beneficiile obținute de-a lungul anilor, dar a subliniat că sistemul este nesustenabil.
„Este foarte dificil să beneficiezi timp de zeci de ani de aceste privilegii și, dintr-odată, să fii nevoit să renunți la ele. Oricine ar avea această experiență înțelege dificultățile. Însă sistemul a fost ca un Caritas, care nu putea dura la nesfârșit, iar oamenii practici și raționali trebuie să înțeleagă acest lucru”, a afirmat Gheorghiu.
Ea a continuat spunând că: „România nu își poate permite să plătească aceste pensii, nu poate să susțină această cheltuială. Dacă fondurile respective trebuie utilizate pentru plata pensiilor speciale ale judecătorilor, ele trebuie să fie retrase din alte domenii, precum sănătatea sau educația, inclusiv pentru a acoperi nevoile unui copil flamând sau lipsit de medicamente”.
Reacția ministrului Justiției la declarațiile Oanei Gheorghiu: „Magistrații nu sunt adversari ai societății”
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat afirmațiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile judecătorilor, explicând că „magistrații nu reprezintă o amenințare pentru societate”.
„Obiceiul meu este să formulez opinii personale și să nu comentez declarațiile din spațiul public, mai ales dacă sunt exprimate într-un comportament emoțional de către doamna vicepremier. Aceasta a indicat o soluție pentru pensiile speciale. Banii aceștia provin undeva, nu știu dacă din buzunarul unui copil sau din bugetul unui spital, dar sunt extrași și redistribuiți pentru aceste pensii. Magistrații nu sunt dușmani ai societății și nu trebuie condamnați, pentru că, fără încredere în justiție și în sistemul judiciar, nu putem avea încredere în statul de drept”, a spus Radu Marinescu.
Ministrul a adăugat că reforma pensiilor trebuie realizată în concordanță cu obiectivele stabilite în programul de guvernare, pentru reducerea vârstei de pensionare și accesarea fondurilor europene, condiționate de această reformă.
„Nu susțin evitarea aplicării programului de guvernare, care prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, în condițiile constituționale. În plus, nu trebuie să fie menționată într-o lege că trebuie să fie constituțională. Este o regulă clară. Obiectivul nostru este să ajungem la această vârstă de pensionare și să obținem fondurile europene, care stau sub incidența jalonului 215, unde coordonatorul reformei este Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Este necesar să asigurăm un echilibru social și să evităm conflictul, încrederea populației în sistem fiind condiționată de o abordare echilibrată”, a precizat ministrul, la final.