
Președintele Nicușor Dan a anunțat, miercuri, inițiativa de a supune dezbaterii publice Strategia Națională de Apărare pentru anii 2025-2030.
El a împărtășit detalii din documentul strategic.
Conform Strategiei Naționale de Apărare a României pentru perioada 2025-2030, principalele amenințări la adresa securității naționale provin din acțiuni ostile ale Federației Ruse, inclusiv războiul de agresiune împotriva Ucrainei, militarizarea Mării Negre și consolidarea capacităților militare ofensive.
Riscuri hibride și amenințări cibernetice
„Este previzibil ca Federația Rusă să intensifice acțiunile hibride desfășurate direct și prin intermediari împotriva unor state membre NATO, inclusiv împotriva României, în contextul aplicării Articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. De asemenea, utilizând tehnologii avansate, ar putea adopta: activități cibernetice dăunătoare, acte de sabotaj, operațiuni informaționale și acțiuni sofisticate de manipulare – menite să distorsioneze percepțiile publice, să discrediteze autoritățile române și să influențeze procesul decizional strategic,” precizează documentul.
Extinderea conflictului din Ucraina și vulnerabilități strategice
Strategia subliniază că o extindere a conflictului militar din Ucraina în zone apropiate de România ar reprezenta o amenințare majoră pentru securitatea națională. Alte riscuri includ atacuri cibernetice din partea unor entități legate de serviciile de informații ruse, spionajul, campanii hibride de manipulare a opiniei publice și deteriorarea infrastructurilor critice, precum coridoarele energetice din Marea Neagră sau cablurile submarine de telecomunicații.
Amenințări economice și sociale
Documentul evidențiază și riscurile economice și sociale, precum competiția acerbă între state, dependențele esențiale, polarizarea politică și presiunile populiste. Migrația ilegală, efectele modificărilor climatice și vulnerabilitățile instituțiilor publice și ale infrastructurilor critice pot amplifica riscurile la adresa securității naționale.
Strategia accentuează, de asemenea, pericolele legate de corupție, capacitatea redusă a instituțiilor de protecție civilă, deficiențele din învățământ și cercetare, vulnerabilitățile tehnologice și cibernetice, precum și expunerea la discurs populist, extremism și dezinformare. Aceste aspecte evidențiază necesitatea consolidării rezilienței statului și societății românești în fața unui mediu internațional tot mai volatil și ostil.
Corupția și provocările instituționale
„Corupția adâncește vulnerabilitățile statului de drept și compromite eficiența instituțiilor și bunăstarea cetățenilor, sporind evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu impact direct asupra economiei naționale, concurenței loiale și libertății economice. Capacitatea insuficientă a instituțiilor de protecție civilă, inclusiv răspunsul la situații de urgență și dezastre naturale sau accidente cu victime multiple, generează riscuri în contextul vulnerabilităților infrastructurilor esențiale pentru furnizarea serviciilor publice, precum și din cauza lipsei unor abordări integrate și a resurselor insuficiente. Politicile fiscale ineficiente, capacitatea limitată de combatere a evaziunii fiscale și colectarea slabă a taxelor afectează resursele necesare funcționării adecvate a serviciilor publice și investiției în domeniul securității naționale,” se menționează în capitolul dedicat Riscurilor și vulnerabilităților.
De asemenea, documentul specifică că lupta împotriva corupției trebuie să fie consolidată printr-o abordare integrată, implicând toate instituțiile responsabile și utilizând eficient datele disponibile, precum și implicarea serviciilor de informații în colectarea informațiilor despre posibile fapte de corupție, fără a le influența în procesul penal și de justiție. Mai mult, este necesară corectarea mecanismelor legislative și administrative pentru a reduce întârzierea justiției în cazurile de corupție, respectând separația puterilor și normele constituționale.
Reziliența instituțiilor și cooperarea interinstituțională
Strategia subliniază necesitatea adaptării structurilor cu atribuții în domeniul securității și apărării naționale la evoluțiile rapide și complexe, pentru ca activitatea acestora să fie eficientă și coordonată, în strânsă colaborare cu societatea românească.
„Abordarea interinstituțională rămâne fundamentală în gestionarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității și intereselor României,” se afirmă în document.














