Strategia Națională de Apărare, prezentată miercuri de președintele Nicușor Dan, evidențiază o gamă largă de amenințări la adresa României, cum ar fi acțiunile ostile ale Rusiei, spionajul sau „demersurile unor actori (non)statali care compromit statul de drept și ordinea constituțională”.
De asemenea, în capitolul riscuri și vulnerabilități se menționează instabilitatea regională, formarea unor alianțe anti-occidentale, provocările securității energetice, fenomenul migrator, corupția internă, „politicile fiscale inadecvate”, „starea precară a sistemului educațional”, declinul demografic și „nivelul scăzut al gândirii critice”.
Strategia Națională de Apărare – DOCUMENT
Mai jos prezentăm conținutul Strategiei Naționale de Apărare a Țării, elaborată de Nicușor Dan și aflată în dezbatere publică.
Securitatea României este vulnerabilizată de o varietate de amenințări recurente și emergente, care activează în planurile politic, militar, economic, social, tehnologic și informațional. În ultimele perioade, tipurile și modalitățile de manifestare a acestor amenințări s-au diversificat, acoperind atât spectrul convențional, cât și cel hibrid.
Acțiunile ostile ale Federației Ruse reprezintă principalele pericole pentru securitatea națională, Moscova contribuind la destabilizarea regiunii și a continentului european prin războiul de agresiune din Ucraina, militarizarea Mării Negre și consolidarea capacităților militare ofensive. Se anticipează intensificarea acțiunilor hibride, atât directe, cât și prin intermediari, împotriva statelor membre NATO, inclusiv a României, atingând limitele Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. Utilizând tehnologii avansate, Federația Rusă ar putea desfășura: activități cibernetice ostile, acte de sabotaj, operațiuni informaționale și manipulări sofisticate – menite să altereze percepțiile publice, să discrediteze autoritățile române și să afecteze procesul decizional strategic.
O posibilă extindere a conflictului militar din Ucraina în proximitatea teritoriului nostru reprezintă o amenințare majoră pentru securitatea națională a României.
Atacurile cibernetice vor rămâne o amenințare majoră pe termen lung, fiind predominante operațiunile informatice ofensive realizate de entități apropiate serviciilor secrete ruse.
Spionajul reprezintă o amenințare constantă, anticipate fiind modificări și adaptări constante ale modului de operare al serviciilor de informații ostile, inclusiv prin valorificarea tehnologiilor moderne și utilizarea intermediariilor.
Acțiunile hibride, generate de actori ostili, prin dezinformare, știri false, manipularea mediului informațional, influențe negative, precum și atacuri cibernetice și activități de intelligence, rămân amenințări persistente cu efecte cumulativ pe termen lung. Obiectivul acestor atacuri plasează în pericol coeziunea socială și încrederea în instituțiile democratice, în UE și NATO.
Amenințarea infrastructurilor critice, inclusiv a platformelor off-shore, coridoarelor de energie din Marea Neagră și cablurilor submarină de telecomunicații, reprezintă un pericol emergent pentru securitatea națională și regională.
Pericolele pentru interesele economice strategice sunt generate de acțiuni sau inacțiuni ale unor entități care urmăresc promovarea propriilor obiective financiare și de dezvoltare, în detrimentul intereselor naționale. România trebuie să mențină o economie competitivă, esențială pentru prosperitatea cetățenilor, susținerea industriei naționale de apărare și evitarea dependențelor periculoase față de alte state.
Radicalizarea discursurilor și ideologiilor politice la nivel european, creșterea populismului și extremismului, precum și polarizarea societății, generează provocări majore pentru securitatea europeană și a României, amplificând tensiunile sociale, erodând consensul politic și expunând țara la influențe ostile din exterior.
Amenința teroristă asupra României va rămâne redusă, însă se pot observa creșteri temporare în funcție de evoluția fenomenului global.
Acțiunile unor actori (non)statali care compromit statul de drept și ordinea constituțională, precum și planurile de suprimare sau diminuare a suveranității, unității și independenței României, constituie și ele riscuri majore de securitate.
Riscuri și vulnerabilități
Tendințele de populism, mișcările anti-europene și anti-UE, polarizarea politică și presiunile asupra statu-ului de drept din unele state membre pot fragiliza unitatea proiectului european și pot limita capacitatea Uniunii de a acționa unitar în plan strategic. Gestionarea acestor fenomene trebuie făcută cu responsabilitate și în spiritul dialogului civil și politic.
Riscul ca instabilitatea din Europa de Est, Balcanii de Vest și Caucazul de Sud să se intensifice, datorită influenței externe, războiului hibrid și conflictelor prelungite, precum și investițiilor în infrastructură strategică, rămâne o preocupare majoră.
- Persistența agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei va amplifica instabilitatea regională și va avea consecințe importante și pentru securitatea României;
- Întârzierea procesului de integrare europeană a Moldovei și Ucrainei poate intensifica riscurile de securitate pentru România;
- Destabilizarea din Balcanii de Vest, alimentată de influențe externe, reacții naționali-politice și lipsa progresului în aderarea la UE, poate genera tensiuni interne și regionale, crescând riscurile de destabilizare;
- Instabilitatea din Caucazul de Sud poate afecta proiectele de conectivitate energetică și comercială de interes pentru țara noastră;
- Riscul din Orientul Mijlociu și Africa are potențialul de a exporta pericole către Europa și România.
Formarea de alianțe anti-occidentale poate crea blocuri de putere adverse, având scopul destabilizării și reconfigurării arhitecturii de securitate euro-atlantice și a ordinii internaționale actuale.
Proliferarea armamentului convențional și neconvențional, inclusiv a munițiilor de precizie și dronelor de luptă cu tehnologii dual-use, conduce la o nouă cursă a înarmării și crește riscurile pentru apărarea României.
Competiția neloială și agresivă, subvențiile mascate în diverse sectoare și achizițiile strategice pentru controlul pieței și domeniilor critice pot deteriora economia și capacitatea națională de apărare în intervalul mediu.
Deficiențele în securitatea energetică regională, precum și vulnerabilitățile infrastructurilor esențiale, pot fi exploatate pentru presiuni politice sau control.
Infrastructura critică a Zonei Contiguă și Zonei Economice Exclusivă a României este expusă riscurilor de atacuri hibride, în contextul continuării conflictului determinat de Federația Rusă.
Migrația ilegală generează riscuri pentru securitatea națională, mai ales în condițiile resurselor limitate, însă România va continua să reprezinte o rută de trecere spre vestul Europei, cu flux redus comparativ cu alte țări din regiune. Instrumentalizarea migrației ilegale și a nemulțumirilor sociale pentru propagarea discursurilor radicale reprezintă o preocupare reală.
Impactul schimbărilor climatice, prin creșterea frecvenței și severității dezastrelor naturale, afectează populația și infrastructura, iar actorii externi pot exploata aceste vulnerabilități pentru a împiedica politici naționale și internaționale.
Lipsa de resurse a administrației publice, inclusiv absența unui sistem solid de date pentru fundamentarea deciziilor și coordinarea între sectoare, limitează răspunsul rapid și eficient la problemele de securitate și ordine publică.
Corupția compromite fundamentul statului de drept și afectează eficiența instituțiilor, influențând negativ economie, competiție și libertate economică.
Incapacitatea instituțiilor de protecție civilă, inclusiv pentru gestionarea urgențelor și catastrofelor, adaugă vulnerabilități în sectorul infrastructurii și serviciilor publice esențiale, din cauza lipsei resurselor și abordărilor integrate.
Politicile fiscale inadecvate și dificultățile în combaterea evaziunii fiscale reduc resursele necesare pentru funcționarea eficientă a serviciilor publice și apărarea națională.
Educația precară și abandonul școlar, alături de insuficiența absolvenților cu studii superioare, afectează dezvoltarea națională și cresc riscul penuriei de capital uman calificat.
Declinul populației și lipsa unor soluții pentru redresarea echilibrului demografic, inclusiv prin creșterea speranței de viață, perturbă piața muncii și creează presiuni asupra bugetului și sistemelor sociale.
Deficiențele sistemice, amplificate de ingerințe ilegale în transformarea digitală a serviciilor publice, reprezintă vulnerabilități la adresa infrastructurilor IT&C în domenii precum securitate, sănătate, educație, fiscalitate și protecție socială, crescând riscul atacurilor cibernetice majore.
Proasta performanță a sistemului național de cercetare, inovare și dezvoltare este cauzată de resurse financiare insuficiente, dificultăți în atragerea și păstrarea resursei specializate, incompatibilități în cooperarea internațională și reforme instituționale incomplete, limitând transferul tehnologic și progresul inovativ.
Vulnerabilitățile în domenii-cheie precum sănătatea, educația, protecția socială și administrația pot genera instabilitate sistemică, agravată de utilizarea tehnologiei de către grupări ostile și infracționalitatea cibernetică.
Există riscul ca deficiențele din sectoare critice—gestionarea resurselor, energie, telecomunicații și industria de apărare—să devină mai accentuate, mai ales din cauza corupției.
Perturbarea funcționării statului de drept ca urmare a polarizării sociale și a discursurilor populiste și extremiste rămâne o amenințare, riscul fiind continuarea proliferării mesajelor anti-elitare și contestării autorităților și statului de drept, alimentând dezinformarea și fake news.
Reziliența societății este vulnerabilă din cauza deficitului de gândire critică, alfabetizare media și cultura de securitate, precum și din cauza lacunelor legislative, ceea ce facilitează radicalizarea și manipularea informațională.