Mehmed „Meho” Kodro este fost fotbalist bosniac cu legături strânse cu România. A evoluat la FC Barcelona alături de Gică Hagi și Gică Popescu, iar la Deportivo Alavés l-a avut coleg pe Cosmin Contra. Înainte de partida Bosnia – România a discutat cu Gazeta Sporturilor, despre meci și despre foștii săi colegi.
- Partida dintre Bosnia și România, penultimul meci din preliminariile pentru CM 2026, are loc sâmbătă, 15 noiembrie, de la ora 21:45.
- Ilustrația va fi transmisă în timp real pe GSP.ro, cu informații actualizate de reporterii Gazetei Sporturilor aflați la stadion, și în transmisiune directă pe Prima TV.
În vara anului 1995, la un an după ce FC Barcelona îl achiziționa pe Gică Hagi, în același timp, la clubul catalan soseau Gică Popescu și Meho Kodro. Fostul atacant provenea de la Real Sociedad și a părăsit formația după un sezon în care a disputat 44 de meciuri și a reușit 15 goluri. În sezonul petrecut pe Camp Nou, a construit o relație de prietenie strânsă cu Hagi și Popescu, pe care o aprecia acum în cele mai positive termeni. Ulterior, în 1999, s-a transferat la Deportivo Alavés, unde a avut posibilitatea să joace alături de Cosmin Contra, care l-a impresionat rapid.
Kodro, amintiri cu Hagi și Popescu la Barcelona: „Când am văzut cum executa lovituri libere, am zis că nu mai îndrăznesc să iau mingea”
– Bună ziua, domnule Kodro! Mulțumim pentru interviu! Ce faceți în prezent? Cu ce vă ocupați zilele acestea?
– Îmi petrec timpul între Spania și Bosnia. În Bosnia, sprijin echipa la care am crescut, Velež Mostar. Contribui la gestionarea clubului, ajutând la dezvoltarea echipei. În San Sebastián, în Spania, trăiesc într-un ritm mai relaxat. În Bosnia, însă, life-ul este mai agitat.
– Cum percepeți fotbalul în Bosnia?
– Este în continuă dezvoltare. Campionatul este mai bine organizat. În acest sezon, numărul echipelor a fost redus de la 12 la 10, ceea ce a crescut nivelul de competitivitate. Fotbalul nu este la cel mai înalt nivel, dar avansează. Sper ca în viitor echipele locale să fie mai bine pregătite pentru a face față rivalilor din alte ligi. În Balcani, talentul a fost întotdeauna prezent, dar lipsa organizării a fost o problema. Știm să muncim, iar acum lucrăm pentru îmbunătățire.
– Cum a fost experiența transferului din Iugoslavia în Spania? Cât de semnificativ a fost șocul cultural?
– A fost un pas firesc. Am plecat acum peste 30 de ani, iar la acea vreme, campionatele din Iugoslavia și Spania aveau niveluri similare. Fotbalul era de calitate, iar echipa mea, Velez Mostar, era una dintre cele mai bune. Transferul în Spania nu a fost dificil în acea vreme, diferențele fiind mai mici. Astăzi, schimbarea este mai dificilă, mai ales pentru jucătorii din Balcani, din cauza diferențelor de nivel și de infrastructură. La vremea aceea, nu am simțit un șoc cultural, doar diferențe de limbaj, pe care le-am depășit rapid.
– Apoi, în 1995, ați ajuns la FC Barcelona, alături de Gică Popescu.
– Da, exact. Gică Hagi era deja acolo, venise cu un an înainte. Eu am sosit vara aceea împreună cu Gică Popescu, și cu Luis Figo și Robert Prosinecki.
– Cum a fost experiența de a juca sub comanda marelui Johan Cruyff la Barcelona?
– A fost o experiență extrem de importantă. În acel moment, era sfârșitul gloriosului Dream Team, campioană în Liga Campionilor. Se încheia un ciclu, dar Barcelona era încă la cele mai înalte standarde mondiale, cu jucători de excepție.
– Ați fost coleg cu Gică Hagi și Gică Popescu la Barcelona.
– Da, am avut privilegiul să joc alături de cei mai buni. Ambii erau mândri de originea lor și au contribuit semnificativ la promovarea fotbalului mondial. Îl cunoșteam pe Hagi înainte de a fi colegi. Era foarte talentat, nu întâmplător i se spunea Maradona din Carpați. Avea o viziune incredibilă pe teren.Ca oameni, erau foarte prietenoși și simpli, iar colaborarea cu ei a fost o experiență de neuitat. A fost un sezon intens, dar plin de satisfacții.
– Cum era Hagi ca jucător pe teren?
– Pe teren, avea o perspectivă tactică incredibilă. Era foarte deschis, vesel, și juca cu o ușurință ieșită din comun. Talentul lui era evident și spectaculos.
– Iar Gică Popescu?
– Era un lider mai sobru, un fundaș excepțional, și un om de calitate. Întotdeauna dispus să ajute, să comunice și să sprijine echipa. Jucătorii de la Barcelona erau de cel mai înalt nivel, iar pentru a ajunge acolo, trebuie să fii un profesionist desăvârșit.
– Există amintiri speciale din perioada în care ați jucat împreună?
– În timpul sezonului la Real Sociedad, executam frecvent lovituri libere. La un antrenament la Barcelona, am rămas să încerc câteva faze fixe, iar Prosinecki și Hagi au executat apoi lovituri superbe, trimisese mingea în colțuri unde portarul nu avea nicio șansă. Spectacolul a fost uimitor, iar eu am înțeles că trebuie să fiu doar spectator la astfel de execuții.
– Mai târziu, ați avut ocazia să-l cunoașteți pe Cosmin Contra.
– Da, am jucat un an la Alavés. A fost o experiență plăcută. Nu era la fel de cunoscut precum Hagi și Popescu, dar imediat ce a venit, a impresionat. Era un fundaș foarte bun, cu abilități ofensive excelente, fizic puternic și cu o centrare precisă. A ajuns ulterior la Atlético Madrid și AC Milan. M-am înțeles foarte bine cu el, iar tradiția noastră comună, de români și bosniaci, ne-a unit. Am păstrat amintiri frumoase și colaborări de succes.
Meho Kodro prefațează Bosnia – România: „Bosnia nu va risca, va avea răbdare”
Apoi, Meho Kodro, fost selecționer al naționalei bosniei în două mandate, a analizat partida dintre Bosnia și România, echipe clasate pe locurile 2 și 3 în grupa preliminară pentru Campionatul Mondial. Anticipează un meci în care gazdele vor juca cu răbdare și vor încerca să profite de faptul că echipa lui Mircea Lucescu trebuie să câștige.
– Cum anticipați desfășurarea meciului Bosnia – România?
– Este dificil de făcut un pronostic clar. Ambele echipe au șanse, dar Bosnia are avantajul terenului propriu. În același timp, știu că România joacă sub presiune pentru calificarea la Mondial, iar Mircea Lucescu face tot posibilul. Am observat că naționala României a avut evoluții pozitive, inclusiv contra Austriei. România e deja în play-off și caută să termine pe locul 2 – ceea ce le-ar ușura drumul spre calificare. Se va deplasa la Zenica cu intenția de a câștiga. Bosnia dispune de jucători talentați și poate realiza un rezultat favorabil, chiar și o victorie, dacă își menține motivația de a câștiga grupa și de a merge direct la Mondial.
– Cum va fi atmosfera în arena de la Zenica?
– Terenul este compact, iar naționala bosniacă este obișnuită să evolueze în astfel de condiții. Suporterii susțin echipa din plin, motivând jucătorii. Stadionul este mic, dar plin de energie.
– Care sunt jucătorii bosniaci de urmărit?
– Vedeta va fi Edin Džeko, chiar dacă are vârsta. Este un atacant de excepție, cu experiență vastă. În plus, trebuie menționați Alen Tabakovic, Muhamed Tađi, Miralem Pjanić, precum și defensivii Dženan Džeko și Muharemović. În general, echipa bosniacă are un punct forte clar: motivația și coeziunea colegială.
– Credeți că Bosnia va iniția atacurile de la început? Să forțeze victoria?
– Nu neapărat. Este posibil ca Bosnia să fie mai precaută, în timp ce România ar putea fi cea care să încerce să deschidă jocul. Egalul ar favoriza Bosnia, așa că voi merge pe ideea că gazdele vor avea răbdare și vor profita de orice oportunitate pentru a puncta. Este o variantă de joc prudentă, dar eficientă. În plus, pentru Bosnia, un rezultat bun în această fază ar fi extrem de valoros, mai ales dacă reușesc să câștige grupa și să se califice direct la Mondial. Nu este decizia antrenorului, ci rămâne de văzut ce se va întâmpla pe teren.