Penitenciarele din România nu sunt lipsite de deținuți, însă resursele umane pentru supraveghere scad constant. Mai precis, peste o treime din personalul necesar lipsește, iar recrutările în sectorul public au fost suspendate, conform declarațiilor șefului ANP, Bogdan Burcu. „Posibilitatea” de a colabora vine din interiorul penitenciarelor, de la deținuți care nu intenționează să evadeze. Dimpotrivă,.
O lege din urmă cu 56 de ani permite utilizarea anumitor condamnați pentru supravegherea altor deținuți. În prezent, 128 de persoane încarcate păzesc colegii, iar măsurile de austeritate implementate de Guvernul României ar putea determina creșterea numărului de deținuți implicați în supraveghere, informează Gândul.
Măsurile de suspendare a recrutărilor în toate instituțiile publice au afectat și acest segment, care, din nevoie de 20.000 de angajați, are în prezent doar 13.314 personal, precizează conducătorul ANP, Bogdan Burcu. Necesitatea recrutărilor a fost stabilită „în cadrul unui proiect comun cu sindicatele, finanțat din fonduri nerambursabile”, adaugă șeful ANP.
Cum ajung condamnații să asigure singuri paza
Un condamnat cu o pedeapsă severă pentru omor, care a executat peste 15 ani din pedepasă, are o „condusă exemplar” și mai are doar 7 luni până la eliberare. Astfel, este considerat eligibil pentru a supraveghea unitatea penitenciarului. Ca în orice activitate în penitenciar, deținutul beneficiază de recompense: pentru fiecare 2 nopți de muncă, se consideră 3 zile petrecute în detenție.
Activitatea de pază realizată de deținuți este reglementată de o lege din urmă cu 56 de ani. Conform Legii 23/1969, articolele 10 și 11 specifică:
„Articolul 10 Condamnații care demonstrează sincere îndreptări, fiind dedicați muncii și disciplinați, pot realiza activități fără pază în afara penitenciarului sau pot fi utilizați pentru supravegherea altor condamnați la locurile de muncă, după ce au executat cel puțin 1/5 din pedeapsă, inclusiv timpul considerat ca executat în urma muncii prestate. Nu beneficiază de aceste prevederi cei condamnați pentru omor, infracțiuni împotriva păcii și umanității, infracțiuni contra securității statului sau infracțiuni grave împotriva economiei naționale, precum și persoanele în stare de recidivă.
Articolul 11 Munca condamnaților este plătită conform tarifelor și normelor din domeniul de activitate în care sunt integrați. Munca de supraveghere a altor deținuți este remunerată cu salariul minim garantat pe economie. O cotă de 10% din salariu revine condamnatului, restul fiind colectat de administrația penitenciarului și virează la stat. De asemenea, condamnații implicați în invenții, inovații sau raționalizări pot beneficia de o cotă de 50% din fondurile obținute, diferența revenind statului”, conform legislației în vigoare.
De-a lungul timpului, situația s-a modificat, iar condamnații pentru omor, cu pedeapsa aproape integral executată, au fost incluși în acest sistem.
Cum sunt supravegheați ceilalți deținuți
Un deținut are un fluier și un telefon, dar nu poate efectua apeluri – doar poate răspunde la dispecerat și raporta observații. Potrivit surselor dintr-o unitate penitenciară, acesta poate comunica de acasă orice observație relevantă, în funcție de sistemul utilizat de 23 de ani, iar în alte țări, asemenea practici pot fi încă utilizate.
În unele penitenciare, precum cel de la Severin, este implementat un sistem mixt de posturi de pază, în care 5 posturi sunt ocupate de agenți și 2 de deținuți. În prezent, cele 7 posturi inițiale au fost reduse la 4, repartizate egal între agenți și deținuți.
Potrivit conducerii ANP, se intenționează introducerea unui sistem digital de monitorizare a navizei, utilizând camere de luat vederi și senzori perimetrali pentru supraveghere.
În alte unități penitenciare, acest sistem de participare a deținuților la supraveghere este considerat un „instrument de motivare și recompensare”.
„Este despre responsabilizare și încredere acordată. Consider că influențează stimulanți și activitatea neuronală, contribuind la responsabilizare.”
De asemenea, activitatea de muncă și verificările sunt efectuate și prin alte mijloace.
Se observă că, oferind mai multă încredere și libertate de acțiune, rata recidivismului scade. Exempel este modelul Norvegiei”, adaugă sursele consultate.