De asemenea, în opinia experților, concluziile raportului FMI evidențiază faptul că România a adoptat o direcție corectă și progresivă în gestionarea macroeconomică, iar angajamentul ferm pentru reforme este recunoscut la nivel internațional.
„Raportul FMI confirmă faptul că setul nostru de măsuri de reformare este esențial pentru România și credibil pentru partenerii externi. Suntem pe o traiectorie îmbunătățită semnificativ, iar misiunea FMI a recunoscut asumarea responsabilității și hotărârea Guvernului României de a implementa reforme consistente. Prioritatea noastră rămâne reconstrucția unei economii robuste și reziliente, iar această confirmare ne întărește încrederea că vom atinge obiectivele de deficit și vom asigura o creștere durabilă”, a declarat ministrul economiei, Alexandru Nazare, citat într-un comunicat oficial.
Potrivit sursei menționate, FMI recunoaște valoarea pachetului de reforme fiscal-bugetare pentru perioada 2025-2026 și menționează că măsurile adoptate sunt esențiale pentru reducerea deficitelor fiscale și a deficitului structural.
„Consiliul Director al FMI a subliniat că setul recent de măsuri fiscale pentru 2025-2026 este fundamental pentru refacerea sustenabilității financiare și pentru consolidarea încrederii piețelor în capacitatea României de redresare economică. În acest sens, FMI prognozează o creștere economică graduală de la 1,0% în 2025 la 1,4% în anul următor. Aceasta va fi sprijinită de investițiile din fondurile Next Generation EU (NGEU), care vor compensa parțial reducerile de consum privat cauzate de măsurile fiscale consolidare”, se precizează în comunicat.
Referitor la inflație, FMI preconizează scăderea acesteia în limitele admise de Banca Națională a României (BNR) până la sfârșitul anului 2026. FMI a evidențiat că politica prudentă a BNR este adecvată, iar reducerea ratei dobânzii ar trebui reluată doar după o temperare susținută a creșterii salariilor și prețurilor. Comitetul Director al FMI a remarcat, de asemenea, că o flexibilizare mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar crește reziliența la șocuri.
Ministerul Finanțelor subliniază că FMI a apreciat efectele pozitive ale reformelor structurale implementate în România, incluzând măsuri pentru incluziunea pe piața muncii, dezvoltarea educației timpurii pentru a sprijini părinții activi, modernizarea formării profesionale și promovarea angajării tinerilor.
„Un alt aspect crucial evidențiat în Raportul FMI este continuarea reformelor de guvernanță, inclusiv îmbunătățirea eficienței administrației publice și a predictibilității măsurilor guvernamentale, pentru a face România mai atractivă pentru investiții. Ministerul Finanțelor se angajează să implementeze în mod consecvent măsurile de consolidare fiscală necesare pentru reducerea deficitului bugetar și pentru dezvoltarea durabilă a țării”, se menționează în comunicat.
Consiliul de administrație al FMI recomandă României un mix adecvat de politici și reforme structurale ambițioase pentru stimularea creșterii economice, restabilirea sustenabilității fiscale și asigurarea stabilității financiare, conform raportului întocmit în urma consultărilor de la București pe marginea Articolului IV.
„Directorii executivi au salutat pachetul amplu de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, adoptat recent, considerându-l un pas important pentru gestionarea deficitelor gemene în creștere. În contextul unei consolidări fiscale ample și a riscurilor negative, aceștia au solicitat un set echilibrat de politici și reforme structurale pentru a sprijini creșterea economică, a restabili echilibrul fiscal și a menține stabilitatea financiară”, se precizează în document.
Directorii FMI au accentuat importanța respectării planului de consolidare fiscală pentru 2025-2026, urmând ajustări suplimentare pe termen mediu pentru a crește încrederea pieței și a asigura sustenabilitatea financiară.
În opinia experților, pentru a susține o consolidare fiscală favorabilă creșterii și echității, reformele fiscale pe termen mediu trebuie să vizeze creșterea veniturilor și echitatea socială, consolidând în același timp stimulentele pentru ocuparea forței de muncă și atractivitatea investițiilor în capital.
„Unii membri ai consiliului au recomandat prudență în aplicarea noilor măsuri fiscale, pentru a evita descurajarea cererii interne. Ei au sugerat continuarea reformelor fiscale, inclusiv în domeniul managementului finanțelor publice, pentru a îmbunătăți guvernanța fiscală și eficiența cheltuielilor”, se mai menționează în raport.
O misiune a FMI, condusă de Joong Shik Kang, a vizitat Bucureștiul în septembrie pentru analizarea evoluțiilor economice recente în România.
Reprezentanții Fondului au avut întâlniri cu oficiali din Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României și alte instituții publice, precum și cu reprezentanți ai mediului privat și organizațiilor neguvernamentale.
Consultările bazate pe Articolul IV reprezintă o evaluare obligatorie pentru toate statele membre, având ca scop analiza situației economice și formularea unor recomandări generale privind politicile monetare, fiscale și economice pentru stabilitate și dezvoltare pozitivă.
În prezent, România nu are un acord de finanțare activ cu FMI, însă instituția evaluează anual evoluțiile economice din țară, în cadrul consultărilor pe Articolul IV.
O recentă misiune a FMI la București, condusă de Joong Shik Kang, a avut loc în perioada 3 – 7 februarie 2025.
Prognosticul FMI pentru economia României indică o creștere de 1% în 2025 și de 1,4% în 2026, estimări revizuite în scădere față de cele anterioare din primăvară, de 1,6% și 2,8%, respectiv.