În ultimii ani, în context european, s-a observat o migrație a alegătorilor de la partidele tradiționale către noi formațiuni populiste de extremă dreaptă radicală, deoarece aceștia consideră că principalele lor revendicări, precum locurile de muncă și locuințele, nu sunt satisfăcute, conform unui studiu recent, menționat de agenția EFE.
Acestea reprezintă concluziile cercetării UNTWIST, finanțată de Uniunea Europeană și coordonată de Universitatea Pablo de Olavide din Spania.
Studiul, parte integrantă a programului Horizon Europe, se bazează pe 18 grupuri de discuții din Spania, Marea Britanie, Germania, Danemarca, Ungaria și Elveția, cu participanți care au votat pentru formațiuni politice tradiționale și care au optat pentru extrema dreaptă în ultimele alegeri.
Sentiment de „oboseală a emancipării” în rândul femeilor
Coordonatoarea științifică a cercetării UNTWIST, Antonia Ruiz, a explicat că această schimbare în comportamentul electoral se datorează „ipotezei pierzătorilor globalizării”, potrivit căreia o parte a populației – afectată de efectele acesteia – atribuie responsabilitatea pentru aspectele „negative” ale acestui proces partidelor tradiționale.
Găsim alegători „temperamentali” care nu susțin opinii extremiste semnificative și care, în ciuda faptului că apreciază progresul feminismului liberal, critică tendințele actuale ale acestui curent.
Studiul evidențiază, de asemenea, un sentiment de „oboseală a emancipării” în rândul femeilor, care resimt presiunea de a se integra în forța de muncă în condiții precare, fiind, totodată, responsabile de îngrijirea copiilor.
Insecuritate economică
În domeniul economic, bărbații critică radical legislația muncii și relațiile de angajare, în timp ce femeile exprimă neliniște legată de insecuritatea financiară și solicită ore de muncă și salarii mai avantajoase.
De asemenea, atât bărbații, cât și femeile sunt de părere că este injust ca anumite categorii sociale să beneficieze de ajutoare publice.
„Participanții consideră că sistemul politic predominat este responsabil pentru starea actuală. Este vorba despre un vot mai mult expresiv decât utilitar, pentru a pedepși partidele tradiționale, fără a se aștepta ca opinia exprimată să le reîntoarcă într-un trecut mai favorabil”, explică Antonia Ruiz.
Coordonatoarea studiului consideră, totodată, că partidele tradiționale reprezintă o parte a problemei, deoarece, în opinia sa, acestea nu reușesc să răspundă în mod adecvat nevoilor sectoarelor vulnerabile ale populației.
Această situație facilitează apariția unor discursuri critice ale partidelor de extremă dreaptă, care promovează contra-argumente împotriva egalității de gen.