„Momentan, Iranul nu realizează procesul de îmbogățire a uraniului. Motivul este faptul că instalațiile noastre de procesare au fost avariate”, a declarat oficialul iranian în timpul unei conferințe internaționale desfășurate la Teheran cu tema: „Dreptul internațional sub atac: agresiune și apărare”.
El a subliniat că suspendarea procesului de îmbogățire a uraniului nu rezultă dintr-o decizie internă a Iranului, ci a fost cauzată de impactul atacurilor asupra facilităților sale de procesare. „Dreptul Iranului de a îmbogăți uraniul este incontestabil și nu vom renunța niciodată la această prerogativă”, a afirmat Abbas Araqchi.
Officialul iranian a menționat de asemenea că „nu există nicio unitate (de procesare a uraniului n.red) neînregistrată în Iran”, iar toate aceste instalații sunt cunoscute de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).
Despre posibilitatea reluării discuțiilor cu Statele Unite privind dosarul nuclear iranian, același ministru a menționat că Teheranul prioritizează dintotdeauna diplomația, dar respinge participarea la negocieri impuse sau dictate.
El a adăugat că Iranul nu percepe în prezent o abordare constructivă din partea Washingtonului și, în contextul cererilor excesive formulate de acesta, „nu vedem oportunități pentru dialog”.
Autoritățile iraniene au respins „cererile exagerate” ale Washingtonului, printre care reducerea procesului de îmbogățire a uraniului la zero, predarea stocurilor de uraniu îmbogățit, limitarea razei de acțiune a rachetelor iraniene și întreruperea sprijinului acordat de Teheran grupurilor precum Hamas și Hezbollah.
La inițiativa Franței, Germaniei și Regatului Unit, la finalul lunii septembrie au fost reintroduse sancțiunile internaționale împotriva Iranului. Aceste state europene susțin că Teheranul nu și-a respectat angajamentele referitoare la limitarea programului nuclear, conform acordului din 2015, care prevedea restricții asupra activităților nucleare în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale.
Statele europene participante la acord au stabilit condiții pentru amânarea implementării măsurilor punitive, inclusiv reluarea cooperării cu AIEA, cooperare suspendată de Iran după conflictul de 12 zile cu Israelul în iunie și bombardamentele efectuate de SUA asupra principalelor sale facilități nucleare, precum și reluarea negocierilor cu Washingtonul și dezvăluirea locației unde ar fi ascuns 400 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%. Instalațiile iraniene de procesare au fost deteriorate în urma acestor atacuri, însă impactul asupra stocurilor de uraniu îmbogățit și locul exact de depozitare rămân necunoscute.
Pe de altă parte, Iranul acuză Statele Unite pentru retragerea din acordul nuclear în 2018 și critică europenii pentru neîndeplinirea angajamentelor asumate. Președintele iranian, Massoud Pezeshkian, a condamnat cererile „nerezonabile” ale Washingtonului, care a solicitat Teheranului predarea integrală a stocurilor de uraniu îmbogățit la 60%, aproape de nivelul necesar pentru uz militar, în schimbul unei amânări de doar trei luni a restabilirii sancțiunilor internaționale aplicate înainte de retragerea SUA din acordul din 2015, în primul mandat al președintelui Donald Trump.