Previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene publicate luni indică o creștere mai lentă a Produsului Intern Brut al României. Estimările privind evoluția economiei românești în acest an au fost revizuite de la 1,4% la 0,7%, conform estimărilor Comisiei Europene, revizuite în primăvară. Pentru anul următor, se prognozează o creștere de 1,1%, iar pentru 2027 de 2,1%. Creșterea anuală a PIB-ului pentru acest an este sub media Uniunii Europene. Comisia anticipează o creștere de 1,4% atât în 2024, cât și în 2025, și de 1,5% în 2027.
„Dinamica PIB-ului României va rămâne moderată, la 0,7% în 2025, 1,1% în 2026 și 2,1% în 2027, deoarece necesara consolidare fiscală afectează consumul privat și public, care, la rândul său, este influențat de creșterea inflației”, se menționează într-un document al Comisiei, citat de Agerpres. Anul anterior, creșterea PIB a fost de 0,9%.
„Totuși, economia va continua să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor cu fonduri europene și a unei îmbunătățiri semnificative a exporturilor nete. În 2027, creșterea PIB-ului României ar putea depăși 2%, odată cu atenuarea ritmului consolidării fiscale”, precizează Comisia Europeană.
Incertitudini ce afectează consumul
Potrivit documentului, piața muncii va intra într-un proces de temperare. Deficitul bugetar guvernamental, estimat la 9,3% din PIB în 2024, va scădea la 8,4% în 2025 și la 6,2% în 2026, după implementarea unor pachete de ajustări fiscale.
Previziunile CE arată că incertitudinile politice și fiscale din acest an au impact asupra consumului privat în primul semestru, iar adoptarea măsurilor de consolidare fiscală va reduce în continuare venitul disponibil, determinând o diminuare a consumului public.
Creșterea ratei șomajului
Rata de ocupare va înregistra o scădere în 2025, ca urmare a reducerii activității economice, impulsionând o creștere treptată a ratei șomajului.
„Fluxul de forță de muncă din rândul cetățenilor străini continuă, indicând o cerere robustă pe piața muncii în sectoare precum construcțiile și serviciile. În 2025, rata șomajului va depăși ușor 6%, apoi va scădea ușor la 5,6% în 2026 și 2027. Înghețarea salariilor în sectorul public și reducerea acestora în sectorul privat în anii 2025 și 2026 vor încetini creșterea salariilor nominale. După creșteri semnificative, această plafonare va sprijini, probabil, competitivitatea externă,” menționează Comisia Europeană.
După reducerea inflației la 5,8% în 2024, creșterea prețurilor a revenit în trimestrul al treilea din 2025. Eliminarea plafonării tarifelor la electricitate, în iulie, a condus la o creștere a inflației la 8,6% în septembrie. Inflația va atinge 6,7% în 2025, înainte de a scădea sub 6% în 2026. Eliminarea plafonării prețurilor la gazele naturale, în martie 2026, va încetini procesul de dezinflație.
După atingerea unui nivel ridicat de 9,3% din PIB în 2024, după creșteri rapide ale cheltuielilor, deficitul general guvernamental al României se estimează a se reduce la 5,9% din PIB în 2027.
Cheltuielile pentru apărare vor crește gradual, de la 1,6% din PIB în 2024 la 2% în 2027. De asemenea, datoria publică va avea o tendință de creștere, de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% în 2027, ca urmare a deficitelor guvernamentale și a majorării plăților pentru dobânzi, conform previziunilor Comisiei Europene.