Documentul evidențiază că, dacă perioadele de restricții ar fi fost impuse cu o săptămână mai devreme în martie 2020, numărul de morți din primul val s-ar fi redus cu aproape 50%, salvând aproximativ 23.000 de vieți.
Raportul citat de publicația The Independent descrie mediul din Downing Street ca fiind „toxică și haotic”, dominat de conflicte interne și influența destabilizatoare a lui Dominic Cummings, principalul consilier al premierului. Cultura organizației era caracterizată de teamă și încredere scăzută, iar opiniile unor oficiali, în special ale reprezentanților feminin, erau frecvent ignorate. În locul unui leadership ferm și unitar, deciziile erau amânate sau modificate frecvent, facilitând răspândirea rapidă a virusului.
Pericolul, minimalizat și subestimat
Premierul Boris Johnson este acuzat pentru faptul că nu a perceput gravitatea crizei în primele săptămâni, considerând că pandemia „nu va avea un impact major”. Această atitudine optimistă a condus la întârzieri în implementarea măsurilor de distanțare socială și izolare, ceea ce a făcut inevitabilă instituirea unui lockdown total pe 23 martie 2020. Investigația arată că, dacă restricțiile ar fi fost aplicate mai devreme, perioada de lockdown putea fi redusă sau chiar evitată.
Raportul analizează și alte decizii controversate. Planul „Eat Out to Help Out”, lansat vara anului 2020 pentru a sprijini restaurantele, a fost conceput fără consultarea experților și a compromis recomandările de sănătate publică. În plus, tentativele guvernului de a relaxa restricțiile de Crăciun au generat „nostalgii false”, care au fost ulterior revocate, provocând confuzie și frustrare.
Alt episod critic este incapacitatea guvernului de a menține continuitatea conducerii atunci când Boris Johnson a fost internat cu Covid-19. Dominic Raab, desemnat pentru atribuții, nu avea un plan clar, iar raportul indică faptul că nu a fost clar cum ar fi fost luate deciziile dacă premierul ar fi fost indisponibil mai mult timp sau nu și-ar fi revenit.
Guvernul britanic a reacționat „prea puțin și prea târziu”
Președinta anchetei, baronessa Heather Hallett, a menționat că toate cele patru entități guvernamentale din Regatul Unit – Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord – au răspuns „prea puțin și prea târziu”, nevalorificând pe deplin amploarea riscului și urgența măsurilor necesare. Ea a subliniat că liderii au fost nevoiți să ia decizii extrem de dificile, însă lipsa de pregătire și coordonare a redus eficacitatea răspunsului.
Investigația, care a audiat peste 160 de martori, inclusiv pe Boris Johnson, Dominic Cummings și Matt Hancock, face parte dintr-o cercetare amplă. Urmează publicarea concluziilor suplimentare privind campania de vaccinare, impactul asupra copiilor și tinerilor, precum și răspunsul economic la criza pandemică.
Reacțiile din mediul politic nu au întârziat. Liderul opoziției, Sir Keir Starmer, a afirmat că Regatul Unit trebuie să fie pregătit „dintr-o poziție de reziliență națională” pentru eventuale următoare crize, subliniind că multe servicii publice, precum NHS, nu și-au revenit complet după impactul pandemiei.