Alimente nesănătoase: burger, dulciuri, chipsuri, ciocolată, gogoși, băuturi răcoritoare carbogazoase. Imagine ilustrativă. FOTO: © Nina Firsova | Dreamstime.com
Produsele alimentare ultraprocesate (AUP) sunt principalele cauze ale „epidemiei de afecțiuni cronice” asociate cu stilul de viață alimentar, în contextul în care companiile din domeniu prioritizează profitul în detrimentul sănătății, au avertizat mai mulți specialiști internaționali, citați joi de agenția germană de știri DPA.
Potrivit unui studiu publicat în revista medicală The Lancet, 43 de cercetători au evidențiat cum AUP-urile „înlocuiesc” alimentele și preparatele proaspete, afectând negativ calitatea dietei și fiind conectate cu multiple boli cronice.
„ Principalul factor al creșterii globale a consumului de AUP este expansiunea puterii economice și politice a industriei de profil, precum și restructurarea sistemelor alimentare pentru a prioritiza profitul”, au precizat specialiștii, conform Agerpres.
„Această industrie include fabrici specializate în AUP și o rețea extinsă de entități care stimulează, în mod colectiv, producția, promovarea și consumul acestor produse”, au mai adăugat experții.
Alimentele ultraprocesate sunt legate de deteriorarea sănătății, inclusiv de riscul crescut de obezitate, boli cardiovasculare, cancere și deces prematur.
Alimentele ultraprocesate, bogate în grăsimi saturate, zahăr și sare
Printre exemplele de alimente ultraprocesate se numără:
- gelato;
- carne procesată (mezeluri);
- chipsuri;
- pâine industrială;
- anumite cereale pentru mic-dejun;
- Biscuiți;
- mâncăruri semi-preparate;
- băuturi carbogazoase.
AUP-urile conțin în mod frecvent cantități mari de grăsimi saturate, sare, zahăr și aditivi, fapt care, conform expertizelor în domeniul sănătății, limitează consumul de alimente mai nutritive în dietă.
De asemenea, aceste produse includ aditivi și ingrediente artificiale precum conservanți, emulgatori, coloranți și arome artificiale, utilizate mai rar în preparatele gătite acasă.
„Rezistența politicilor guvernamentale”
Specialiștii afirmă că, deși unele state au instituit reglementări pentru reformarea modului de preparare a alimentelor și controlul AUP, „reacția globală în domeniul sănătății publice este încă la început, asemănătoare cu mișcarea de control asupra producătorilor de tutun din deceniile precedente”.
Ei remarcă faptul că politicile guvernamentale, inclusiv din țările cu venituri ridicate, au avut un impact limitat în schimbarea „factorilor comerciali și structurali ai problemei”, concentrându-se mai mult pe responsabilitatea consumatorilor, colaborarea cu industria și autoreglementarea voluntară, precum în cazul înlocuirii zahărului cu îndulcitori sau reducerea conținutului de grăsimi.
„Această rezistență a politicilor publice reflectă eforturile coordonate ale industriei AUP de a influența deciziile și dezbaterile publice în propriul avantaj, precum și de a crea dubii științifice”, au completat experții.
Ei subliniază că „creșterea continuă a prezenței AUP în alimentație nu este o fatalitate” și, deși cercetările privind efectele acestor produse continuă, acest fapt nu trebuie să întârzie adoptarea de politici pentru susținerea unor diete bazate pe alimente integrale.
Procentul de AUP în consumul total de alimente este sub 25% în țări precum Italia, Cipru, Grecia, Portugalia și anumite zone din Asia, în timp ce în Statele Unite și Regatul Units depășește 50%, conform autorilor studiului.
Alimente nesănătoase: burger, dulciuri, chipsuri, ciocolată, gogoși, băuturi carbogazoase. Imagine ilustrativă. FOTO: © Nina Firsova | Dreamstime.com