Autostrada A13 Brașov – Bacău mai scumpă cu jumătate de miliard de euro din cauza coturilor și cu 18 km adăugați, alternativa recomandată de Construim România – Economica.net

Propunere alternativă pentru traseul Autostrăzii A13 Brașov – Bacău, anunță vineri Asociația Construim România (ASCORO).

Reamintim că în octombrie 2025, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a prezentat o variantă modificată a traseului autostrăzii A13, în zona Brașov–Sfântu Gheorghe (imagine de deasupra).

Conform CNIR, „noua configurație a traseului, propusă ca urmare a constrângerilor identificate, ajustează traseul cu aproximativ 12 kilometri și include proiectarea unui tunel de 600 de metri în zona protejată Dealul Cetății–Lempeș”.

Conform analizei ASCORO, modificarea implică în realitate aproximativ 18 km adiționali pe traseul principal al autostrăzii. CNIR pare să fi redus din calcul un racord scurtat, însă distanța efectivă pentru utilizatorii autostrăzii crește cu 18 km. Noul traseu presupune o deviere detaliată spre sud-est, fără a extinde capacitatea de deservire a localităților, și traversează o zonă protejată, pentru care este prevăzută construcția unui tunel, afirmă ASCORO.

Motivarea CNIR se bazează pe existența unui poligon militar situat pe raza localității Hărman.

Probleme generate de ultimul traseu al A13 Brașov – Bacău

Asociația Construim România consideră că această alternativă ridică probleme importante ce necesită o reevaluare aprofundată.

„Analizele noastre indică faptul că anumite segmente ale traseului pot fi optimizate pentru reducerea costurilor, a consumului de resurse și a duratei de trafic, menținând în același timp respectarea standardelor tehnice și a constrângerilor de siguranță”, explică reprezentanții ASCORO.

Cu un cost actual de 20–30 milioane €/km, cei 18 km suplimentari reprezintă un impact financiar semnificativ, apropiat de jumătate de miliard de euro.

În completarea acestei estimări, ASCORO evidențiază și alte efecte importante:

• realizarea unui tunel de 600 m într-o zonă protejată presupune o durată de execuție mai extinsă;
• costuri suplimentare de întreținere pentru cei 18 km adiționali;
• creșterea consumului de combustibil și creșterea uzurii vehiculelor, cu impact direct asupra emisiilor – pentru un trafic de aproximativ 20.000 de autovehicule/zi, acest efect se poate traduce în circa 36 milioane €/an doar pentru combustibil, la prețurile actuale;
• extinderea timpului de deplasare cu aproximativ 10 minute per vehicul, totalizând peste 1.200.000 de ore anual, cu un impact economic semnificativ asupra operatorilor de transport.

Reprezentanții ASCORO subliniază că atât reglementările naționale, cât și cele europene recomandă selectarea traseului cu cea mai mare eficiență economică, atât în faza de construcție, cât și în perioada de utilizare.

ASCORO a propus o alternativă de traseu care respectă constrângerile impuse de obiectivele din zonă și reduce semnificativ lungimea totală comparativ cu varianta prezentată de CNIR.

Propunerea vizează:
• reducerea distanței totale între Brașov și Bacău;
• diminuarea costurilor de construcție și întreținere, precum și utilizarea eficientă a fondurilor publice;
• integrarea optimă în rețeaua TEN-T;
• asigurarea unui echilibru între siguranță, eficiență și impact asupra mediului.

În locul unei devieri ample spre sud, ASCORO recomandă o deviere mai moderată spre nord (imagine de deasupra): autostrada ar urma să fie paralelă cu DN13 între Hălchiu și Bod, să ocolească Bodul prin nord, apoi să continue spre est, pe lângă Ariușd, până la Dobolii de Jos.

Deși între Ariușd și Dobolii de Jos se află o zonă mai înaltă, parte a Munților Baraolt, analiza topografică indică faptul că relieful este format din dealuri, cu o diferență de nivel de aproximativ 80–90 m față de platoul înconjurător. Urcarea și coborârea pot fi realizate cu o pantă de circa 3% (imagine de jos), fără necesitatea construirii unui tunel, explică ASCORO.

ASCORO solicită autorităților:
• evaluarea unor variante alternative mai scurte, inclusiv „varianta 4” propusă de organizație;
• garantarea transparenței în stabilirea criteriilor de alegere a traseului final;
• organizarea unei consultări publice reale, cu implicarea comunităților și organizațiilor interesate.

Autostrada A13 reprezintă o investiție strategică pentru conectivitatea între Moldova și Transilvania, iar traseul trebuie ales în funcție de criterii de eficiență, durabilitate și interes public pe termen lung, concluzionează ASCORO.

Recent, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat prezentarea traseului actualizat al Autostrăzii A13 Brașov – Bacău, însoțită de o hartă. Noua configurație de traseu (în roșu), cu bucle pronunțate, a generat reacții de nemulțumire în rândul specialiștilor în infrastructură:

• „Aș fi preferat ca bucla să fie mai amplă, pentru a ajunge și la Ploiești
• „Întorsura Buzăului se uită la această propunere și se tem că va pierde titulatura…
• „O cocoașă peste alta, care schimbă poziția de la o cocoașă la alta! România, singura țară în care autostrada e mai lungă decât drumul național”.

Este demn de remarcat că proiectantul actual al traseului A13 Brașov – Bacău, Consitrans, a mai fost criticat anterior pentru faimoasa „cocoașă” de la Focșani pe Autostrada Moldovei A7.

Reamintim că, în aprilie 2024, CNAIR a desemnat câștigătorul pentru elaborarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Brașov – Bacău, valoarea contractului fiind de 81,2 milioane de lei.

La finalul anului trecut, contractul pentru studiul de fezabilitate cu firma Consitrans a fost transferat oficial sub coordonarea CNIR.