Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 a înregistrat o prezență la urne de peste 52%, depășind participarea din 2019, și a adus o surpriză majoră: candidatul independent Călin Georgescu a obținut cel mai bun rezultat, urmat de Elena Lasconi (USR). Candidatul PSD, Marcel Ciolacu, s-a situat foarte aproape de poziția secundă, dar a ratat accesul în turul al doilea, în timp ce Nicolae Ciucă (PNL) a înregistrat unul dintre cele mai slabe scoruri ale liberalilor în cadrul unui campionat prezidențial.
Rezultatele au fost interpretate ca un eșec major pentru partidele tradiționale și un indicator al nemulțumirii acumulate în societate. În același timp, analiștii au remarcat diferențe semnificative între votul de pe teritoriul național și cel din diaspora, unde Georgescu și Lasconi au obținut procente mult mai ridicate decât candidații convenționali.
De la suspiciuni la anulare: decizia Curții Constituționale
La câteva zile după primul tur, au apărut acuzații de influență externă și manipulare masivă în mediul online. Președintele Klaus Iohannis a desecretizat rapoarte ale serviciilor de informații care indicau o campanie coordonată cu origini rusești, desfășurată pe platforme precum TikTok și Telegram, în sprijinul candidatului Călin Georgescu.
Conform relatărilor mass-media și unor documente prezentate ulterior, rețeaua folosea micro-influenceri plătiți pentru a amplifica mesaje asociate cu Georgescu și similare unor campanii informaționale folosite anterior de Rusia în Ucraina.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis, într-o hotărâre istorică, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, argumentând că unul dintre candidați a beneficiat de „tratament preferențial” în mediul online, ceea ce a distorsionat rezultatul votului. Agențiile internaționale de presă au relatat despre un caz fără precedent în Uniunea Europeană.
Decizia a fost criticată acerb atât de Călin Georgescu, cât și de Elena Lasconi, aceștia denunțând o „lovitură de stat judiciară” și stabilirea unui precedent periculos. În dezbaterile publice din România, discuția continuă: unii consideră anularea o măsură pentru protejarea integrității procesului democratic, alții o intervenție excesivă a instanței constituționale în domeniul politic.
Un nou început: alegerile din 2025 și ascensiunea lui Nicușor Dan
După anulare, legislația electorală a fost revizuită, iar procesul electoral a fost reluat de la zero: candidați noi, campanii refăcute, liste de susținători reîmprospătate. Noile alegeri prezidențiale au fost reprogramate pentru 4 mai 2025 (turul I) și 18 mai 2025 (turul II).
În primului tur al noului scrutin, George Simion și Nicușor Dan au intrat în finală, după o campanie intensă, axată pe teme precum corupția, relațiile cu Uniunea Europeană și situația din Ucraina.
Turul secund, din 18 mai 2025, a fost câștigat de Nicușor Dan, care l-a învins pe candidatul naționalist George Simion și a devenit, pe 26 mai, al cincilea președinte al României post-1989. Presa internațională a interpretat rezultatul ca pe o „victorie a forțelor pro-europene” după un an caracterizat de influențe externe și incertitudini politice.
Un an mai târziu: încredere, reforme și „cazul anulării”
La un an de la primul tur din noiembrie 2024, efectele politice și instituționale sunt încă vizibile. Încrederea în instituții a fost serios afectată, iar noua coaliție formată după alegerile din mai continuă să suporte consecințele perioadei instabile de după 24 noiembrie.
Raportările serviciilor de informații și ale Ministerului Afacerilor Interne despre campaniile digitale orchestrate din exterior au relansat dezbaterile privind reglementarea platformelor sociale, transparența reclamelor politice online și responsabilitatea influencerilor în campanie.
Nicușor Dan, în toamna anului 2025, a prezentat liderilor europeni „cazul anulării alegerilor”, afirmând că Parchetul a demonstrat influența rusă în scrutinul din 2024 și asigurând că asemenea situații „nu se vor mai repeta”.