Thales este deținut în proporție de 26,6% de statul francez și de 26,59% de producătorul francez de avioane de luptă Dassault Aviation. Pe lângă domeniul apărării, Thales servește și clienți din aviația civilă și oferă soluții de securitate cibernetică.
Compania a raportat în anul financiar 2024 venituri anuale de 20,6 miliarde de euro, în creștere cu 8,3%, și estimează vânzări între 21,7 și 21,9 miliarde de euro pentru acest an.
Thales are o prezență de 40 de ani în România, având din 2007 operațiuni industriale locale. Inițial, compania a fost un furnizor pentru forțele armate române.
„În viitorul apropiat, intenționăm să dezvoltăm, împreună cu parteneri naționali, capacități de întreținere și producție în domenii precum protecția infrastructurilor critice, supravegherea aeriană, apărarea antiaeriană și sistemele navale. Aceste facilități vor prioritiza nevoile partenerilor locali, dar vom continua să ne extindem și către clienți internaționali.”
Pentru următorii ani, estimăm o creștere anuală a angajărilor de circa 200-250 de posturi. Obiectivul nostru este să atingem 1.800 de angajați în România până în 2030, în timp ce la nivel global, Thales intenționează să recruteze între 11.000 și 12.000 de specialiști în fiecare an. Până în octombrie 2025, au fost realizate deja aproximativ 10.500 de angajări, concentrându-se în special pe dezvoltare software și inginerie de date”, a declarat Cristian Sfichi (foto).
Compania valorizează forța de muncă specializată din România, recunoscând costurile competitive comparativ cu alte țări europene, însă menține că piața ocupatională prezintă provocări. „Este totodată o provocare să recrutăm programatori cu experiență în tehnologii avansate precum AI, DevOps, securitate cibernetică, cloud computing, învățare automată, blockchain, și tehnologii cuantice„, explică directorul regional. El menționează că inginerii din domeniul apărării trebuie să lucreze atât cu tehnologii din ultimele decenii, cât și cu soluții de ultimă generație precum AI, blockchain și criptare cuantică, ceea ce îngreunează procesul de recrutare.
Plan de investiții pentru noi facilități industriale în România
Strategiile de creștere ale personalului provin în contextul extinderii accelerate a portofoliului local, România devenind una dintre țările cu cea mai complexă prezență regională a grupului. Pentru perioada 2026–2028, Thales are în plan investiții substanțiale în România, cu accent pe extinderea Centrului de Excelență în Inginerie (ECC), unul dintre cele trei centre globale ale companiei și cel mai important pe zona de software.
„Thales deține în România una dintre cele mai extinse și complexe prezențe regionale, acoperind toate domeniile strategice ale Grupului, un aspect atipic pentru alte țări”, afirmă reprezentantul companiei.
El subliniază că România oferă o forță de muncă calificată în diverse domenii, în special în inginerie, dezvoltare software și tehnologii avansate, factor care a determinat decizia de a extinde investițiile în țară.
„De asemenea, poziția geostrategică a României influențează decisiv accelerarea investițiilor în sectorul apărării, mai ales în această perioadă de criză.”
Centrul de Excelență în Inginerie (ECC), deschis în 2019, deservește toate domeniile strategice ale companiei, de la apărare și securitate cibernetică la aeronautică și spațiu, devenind cel mai mare centru de dezvoltare software Thales la nivel mondial, alături de cele din Franța și India.
În paralel, compania extinde Acceleratorul Digital, parte a Centrului Global de Excelență în Cloud, prin crearea unei divizii de inginerie cu expertiză vastă în dezvoltarea de soluții software, care furnizează aplicații pentru toate sectoarele Grupului”, explică Cristian Sfichi.
Divizia de securitate cibernetică și identitate digitală a crescut cu 25% într-un an și va continua acest trend. Thales furnizează toate componentele pentru producția pașapoartelor românești, oferind și servicii de suport și întreținere, inclusiv înrolare și personalizare.
„De asemenea, echipa din România dezvoltă și implementează sisteme automate pentru verificarea documentelor de călătorie în aeroporturi și gestionarea frontierelor, atât local, cât și la nivel global”, menționează directorul regional.
Thales activează deja în direcții tehnologice noi pentru industria transportului aerian, având în vedere că traficul a depășit nivelul pre-pandemic cu circa 4%.
„Vorbim despre soluții biometrice de identificare a pasagerilor, tehnologii de gestionare a frontierelor și instrumente de eficientizare a fluxului de călători”, explică reprezentantul companiei.
În domeniul apărării, compania accelerează dezvoltarea sistemelor navale, subacvatice și de suprafață, destinate clienților internaționali, precum și creșterea capacităților în domeniul apărării antiaeriene.
O prioritate majoră o reprezintă criptarea cuantică, având în vedere creșterea frecventă a atacurilor cibernetice asupra infrastructurilor esențiale. „Reproiectarea sistemelor cibernetice pentru o gamă diversificată de nevoi devine obligatorie„, explică managerul. În domeniul apărării, Thales continuă să dezvolte sistemele subacvatice și de suprafață pentru forțele navale globale, precum și să întărească capacitățile în domeniul apărării antiaeriene.
„Nucleul este deja format; trebuie doar să accelerăm dezvoltarea”, afirmă Cristian Sfichi.
Industria românească de apărare: între vulnerabilitate și oportunitate
În privința viitorului industriei românești de apărare și a programului SAFE, prin care România primește de la UE 17 miliarde de euro pentru consolidarea capacităților de apărare, Thales consideră modelul stratificat al companiilor private de tehnologie, care dezvoltă soluții duale și pot transfera know-how-ul civil în sectorul militar.
„Industria privată de apărare ar trebui să reprezinte modelul de bază pentru România, fiind cea care a lucrat cu tehnologii duale și a reușit să atragă tineri talentați„, afirmă Sfichi. El subliniază că lipsa investițiilor în cercetare și dezvoltare reprezintă o vulnerabilitate majoră: „Reziliența înseamnă deținerea proprietății intelectuale în industria apărării”.
Procedura europeană oferă statelor membre 150 de miliarde de euro sub formă de credite pentru achiziții comune și sprijin pentru industria de apărare. România primește a doua cea mai mare alocare, însă pentru accesarea fondurilor, trebuie prezentate planuri concrete de investiții până la sfârșitul lunii noiembrie.
Un model economic care a slăbit industria locală de apărare
Cristian Sfichi afirmă că atât Europa, cât și România suportă acum costul a trei decenii de investiții insuficiente și de liniște geopolitică ipotetică.
„Recursul la politica de peace dividend din ultimele trei decenii a influențat profund modelul economic european, iar România nu face excepție. Încrederea excesivă într-o pace constantă ne-a diminuat vigilența, iar lipsa investițiilor începuse să aibă efecte negative„, explică el.
El menționează că doi factori paraleli au slăbit industriile naționale: degradarea treptată a capacităților industriale de stat, din cauza lipsei de fonduri, și diferența semnificativă între acestea și companiile private, care au investit continuu în tehnologii duale și inovații.
„Din această cauză, industria de stat nu a avut resurse suficiente pentru a atrage tineri talentați, capabili să se adapteze rapid, iar timpul a trecut, accentuând vulnerabilitățile sectorului public”, afirmă Sfichi.
El consideră că o soluție realistă pentru reformare este sectorul privat, care a optat pentru tehnologii duale, oferind dezvoltare și stabilitate și atrăgând talente tinere.
Ca exemplu, Thales România a investit în dezvoltarea și integrarea de software în domenii variate: submarine, sateliți, inteligență artificială și blockchain.
El subliniază și un trend global: intrarea masivă a companiilor tech civile în tehnologia de apărare, adaptând soluții comerciale pentru scopuri militare.
„România poate adopta această strategie, având companii locale competitive, care și-au construit produse și soluții recunoscute internațional și pot contribui la reformarea industriei de apărare”, a afirmat Sfichi.
Modelul altor state europene, care au dezvoltat pe termen lung baze de întreținere, reparații și servicii conexe, a permis ulterior transferul de tehnologie și dezvoltarea propriilor sisteme militare distinctive, proces care a durat zeci de ani. Este nevoie de o strategie de durată și de consens politic pentru a susține o astfel de evoluție, însă timpul disponibil este limitat, iar modelul dovedit anterior nu mai poate fi replicat cu ușurință”, a concluzionat Cristian Sfichi.
El avertizează că lipsa investițiilor continue în cercetare și inovare dezavantajează capacitatea țării de a genera proprietate intelectuală, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate majoră. „Cât timp România nu va investi în cercetare și dezvoltare, nu va putea crea plus-valoare. Reziliența înseamnă să deții proprietate intelectuală în domeniul apărării, iar pentru aceasta este necesar un efort susținut și sprijin adecvat. Companiile private din sectorul de apărare au demonstrat această capacitate, având în vedere că nu s-au bazat doar pe piața națională, ci au exportat soluții pe piața globală”.
Dialog cu Ministerul Apărării: România ca lider în tehnologie militară
Pentru programul SAFE, Thales propune tehnologii de apărare antiaeriană, identificare aeronavale și maritime, război electronic, sisteme biometrice, comunicații avansate și criptare cuantică.
„Primordial, sunt soluțiile de apărare antiaeriană și de identificare a țintelor aeriene și maritime, deja achiziționate de numeroase țări europene și utilizate cu succes în operațiuni. De asemenea, tehnologii de război electronic sunt esențiale. Având în vedere poziția României la granița de est, există în mod permanent un război electronic, chiar dacă nu îl percepem în mod direct, cum ar fi bruiajul semnalelor GPS”, avertizează Sfichi.
Thales propune și un model operațional inovator: echipe mixte formate din industrie și militari, menite să accelereze dezvoltarea capacităților militare. „Colaborări directe, prin echipe comune între sectorul industrial și forțele armate, pot accelera semnificativ procesul de echipare a armatei române și pot susține un ciclu continuu de inovație și adaptare”.
Experiența conflictului din Ucraina a demonstrat adevărul: ciclul de viață al tehnologiilor militare s-a comprimat dramatic.
„În doar câteva săptămâni, adversarul poate schimba radical situația. Acest ritm de adaptare este posibil doar dacă o companie este foarte aproape de utilizatorul final„, explică Sfichi. Apropierea față de utilizator, spune el, nu poate fi realizată de companiile care exportă tehnologii către România.
Pentru a ține pasul cu această viteză, România trebuie să reducă lanțul logistic și să conecteze direct nevoile militare cu capacitatea industrială.
„O astfel de apropiere este posibilă doar dacă o companie operațională se află în imediata proximitate a armatei. Este necesar un lanț logistic scurt, care să lege direct nevoile operaționale de dezvoltare și cercetare cu implementarea rapidă în teren. Această proximitate nu poate fi asigurată de companii departe de utilizatorul final, precum armata română. Doar o capacitate modernizată, aflată aproape de forțele armate, poate susține un ritm rapid de inovare. Thales România oferă această soluție: echipe mixte între companii și militari, pentru a accelera dotarea armatei române”, adaugă el.
Compania colaborează deja cu piețe europene importante, furnizând tehnologii dezvoltate în România pentru țări precum Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda și Polonia. „Suntem pregătiți să implementăm proiecte adaptate nevoilor locale, indiferent de complexitatea acestora”, afirmă directorul regional.
El menționează că există discuții active cu Ministerul Apărării Naționale pentru viitoare contribuții la programul SAFE.
„Am purtat deja discuții cu reprezentanții ministerului, iar Thales devine o companie cu o componentă puternic românească. Livrăm tehnologii dezvoltate local pentru state precum Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda și Polonia”, spune Sfichi.
„Suntem pregătiți să dezvoltăm programe specifice nevoilor locale în domeniul apărării, indiferent de complexitatea lor”, afirmă acesta.
Thales Systems România a operat o parte a activităților pe piața locală din 2022. Ca urmare a divizării, producția de software specializat, cercetarea și dezvoltarea pentru apărare au fost transferate către o nouă companie – Thales România, în timp ce Thales Systems România se concentrează pe sisteme de transport terestru, conform strategiei de divizare.
Anul trecut, afacerea companiei în România s-a ridicat la 214,2 milioane de lei, în creștere cu 25% față de anul anterior, conform Termene.ro.