Pensionari. Foto: Inquam Photos / Mălina Norocea
Țările trebuie să intervina imediat pentru a preveni ca încetinirea creșterii demografice să afecteze semnificativ perspectivele lor economice pe termen lung, a anunțat Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) într-un raport semestrial publicat marți și citat de agenția Reuters.
Raportul evidențiază faptul că procesul de îmbătrânire demografică a început deja să restricționeze ritmul de creștere economică în anumite state, iar în Europa emergentă se estimează că reducerea ponderii persoanelor active va scădea anual creșterea PIB-ului pe locuitor cu aproape 0,4 puncte procentuale între 2024 și 2050.
Prin „Europa emergentă” BERD se referă în mod obișnuit la țările baltice, zonele din Balcani și Europa de Est, inclusiv România.
„Chiar și în prezent, demografia reduce nivelul de trai și va reprezenta un obstacol pentru creșterea PIB-ului în viitor”, a declarat pentru Reuters Beata Javorcik, directorul economic al BERD.
Ea a avertizat, de asemenea, că națiunile foste comuniste „îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți”, vârsta mediană atingând 37 de ani, în timp ce PIB-ul mediu pe cap de locuitor se situează la 10.000 de dolari.
BERD subliniază importanța conștientizării schimbărilor demografice pentru electoratul tânăr
Raportul indică mai mulți factori care contribuie la scăderea ratelor nataliste – de la schimbări ale normelor sociale până la reducerea câștigurilor profesionale ale femeilor din cauza maternității.
Javorcik a mai menționat că, deși aproape toate țările din aria de activitate a BERD aplică anumite stimulente pentru creșterea natalității, aceste măsuri nu au dus, până în prezent, la schimbări semnificative și durabile.
De asemenea, raportul arată că migrația la nivelul necesar pentru a compensa scăderea natalității nu este acceptabilă politic în cele mai multe dintre țări, iar majoritatea cetățenilor nu sunt convinși de creșterea utilizării inteligenței artificiale (AI) pentru sporirea productivității.
Principalul mod de abordare identificat de Javorcik este ca populația să lucreze mai mult timp, ceea ce ar putea necesita recalificare profesională și eventual ajustări ale sistemelor de pensii.
„Este nevoie de o discuție matură cu electoratul despre realitatea situației, pentru că de obicei oamenii subestimează impactul tendințelor demografice,” a afirmat ea.
„Este esențial să informăm, mai ales tinerii, deoarece ei vor fi cei care vor susține schemelor de pensii bazate pe principiul solidarității între generații,” a subliniat reprezentanta BERD.
Liderii țărilor au devenit mai în vârstă decât populația generală
O altă problemă semnalată de BERD este faptul că niciuna dintre măsurile menite să contracareze declinul natalității nu este populară din punct de vedere politic.
Raportul constată însă că procesul de îmbătrânire a populației și, implicit, a liderilor de stat, complică situația, deoarece aceștia preferă să prioritizeze protejarea fondurilor pentru pensii și să limiteze imigrația.
La nivel global, liderul mediu al unei națiuni are acum 60 de ani, cu 19 ani mai mult decât vârsta mediană a adulților. În regimurile autocratice, această diferență a crescut de la 19 ani în 1960 la 26 de ani în 2023.
Javorcik a mai afirmat pentru Reuters că cele mai recente state membre ale BERD, precum Nigeria, trebuie să se concentreze pe facilitarea creării de locuri de muncă și pe extinderea sectorului privat, deoarece „timpul este limitat” în fața provocării îmbătrânirii populației.
„Dividendele demografice pot fi doar temporare,” a precizat ea, referindu-se la scăderea natalității din alte părți ale Africii. „Există o fereastră de oportunitate pe care aceste țări trebuie să o valorifice,” a mai spus reprezentanta BERD.