Judecătorul Liviu Odagiu, fost președinte al Curții de Apel Alba Iulia și una dintre cele mai vocale criticii din CSM la adresa premierului Ilie Bolojan, candidează pentru poziția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Plenul CSM se va reuni joi pentru a vota noii lideri. Dezbaterile sunt programate în contextul scandalului legat de modificarea pensiilor magistraților, CSM fiind așteptat să emită avizul pentru noul proiect al Guvernului Bolojan.
Pentru funcția de vicepreședinte al CSM, va candida fostul prim-procuror al Parchetului Tribunalului București, Bogdan Staicu.
Informația a fost confirmată oficial de reprezentanții CSM la solicitarea HotNews.
Plenul CSM se va reuni joi pentru alegerea nouilor conducători pentru anul 2026. Mandatul președintelui și vicepreședintelui CSM va începe în ianuarie 2026 și va avea o durată de un an.
În prezent, președintă este judecătoarea Elena Raluca Costache, iar vicepreședinte CSM este procurorul Claudiu Constantin Sandu.
Cine este judecătorul Liviu Odagiu, candidat pentru funcția de președinte al CSM. L-a acuzat pe Bolojan de propagandă mincinoasă
Judecătorul Liviu Odagiu a fost unul dintre primii membri ai CSM care au reacționat public și au criticat premierul Ilie Bolojan în privința proiectului privind pensiile magistraților. Acest gest a avut loc în ședința de plen din luna iulie. Atunci, Odagiu l-a acuzat pe Bolojan că „propagă dezinformații în spațiul public” referitor la vârsta de pensionare.
„Vreau să aduc în discuție, în legătură cu dezinformarea, afirmația vehiculată în spațiul public, conform căreia prim-ministrul României susține că vârsta medie de pensionare în sistemul de justiție este de 48 de ani.
Nu trebuie să tolerăm astfel de declarații fără a le răspunde punctual. Conform statisticilor realizate de colegii noștri de la departamentul de resurse umane, din anul 2010 până în prezent, rezultă că media de pensionare în sistemul de justiție nu este de 48 de ani. În anul 2010, vârsta medie de pensionare era de 58 de ani și a rămas aproape neschimbată până în 2018–2019. Apoi, a continuat să fie peste 53 de ani până în 2022, când a scăzut aproape de 52 de ani,” a afirmat Odagiu în ședința de plen de atunci.
Magistratul a evidențiat că, atunci când statutul magistraților a fost stabil, vârsta de pensionare a fost menținută la niveluri ridicate.
„În perioadele în care statutul magistraților a fost constant atacat, vârsta de pensionare a scăzut, dar niciodată nu a ajuns la media de 48 de ani propusă de primul-ministru. Trebuie să avem curajul să afirmăm adevărul atunci când în spațiul public apar astfel de minciuni, pentru binele moral al națiunii. Este necesar să spunem cu voce tare că acestea sunt afirmații false și demagogice,” a adăugat Odagiu.
Judecătorul Odagiu l-a criticat și pe președintele Nicușor Dan pentru întârzierile în semnarea decretelor de pensionare pentru anumți magistrați care și-au solicitat ieșirea din sistem.
Cu studii în Drept la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Liviu Odagiu a intrat în magistratură în anul 2000, după absolvirea Institutului Național al Magistraturii. A început la Judecătoria Sibiu, unde a activat până în 2013, când a fost avansat la Curtea de Apel Alba Iulia. În 2019, a fost numit președinte al Curții de Apel Alba Iulia, în urma unui concurs organizat de CSM.
Liviu Odagiu are, conform celei mai recente declarații de avere din 2024, două apartamente în Sibiu și două autoturisme (un Opel și un Renault). În 2023, judecătorul a avut un salariu anual de 538.183 lei de la CSM, plus 83.999 lei pentru coordonarea unui proiect și 60.926 lei drepturi salariale restante de la Curtea de Apel Alba Iulia. Soția sa, grefier la Parchetul Judecătoriei Sibiu, a declarat un venit salarial de 109.281 lei și drepturi restante. Cuplul deține economii în valori totale de 500.000 lei și un credit de 100.000 euro, scadent în anul 2031.
Un procuror de criminalistică pentru poziția de vicepreședinte al CSM
Licențiat în Drept la Universitatea București, Bogdan Staicu și-a început cariera ca avocat în 2000. După șase ani în profesie, a intrat în magistratură. A debutat în 2006 ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviște, iar ulterior, în 2008, a fost transferat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 București.
În 2009, a fost avansat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, unde, în 2012, a devenit șeful Secției Urmărire Penală, iar în 2018 a devenit prim-procuror, funcție ocupată până în 2022, când a fost ales membru în CSM.
Originar din județul Olt, Bogdan Staicu deține o casă și un apartament moștenite în Slatina și un autoturism Toyota, conform celei mai recente declarații de avere. Ultimele venituri din 2024 au fost declarate pentru anul precedent, totalizând 393.242 lei salariu, plus drepturi restante de 81.932 și 79.381 lei diurnă de detașare. Are și investiții în titluri de stat în valoare de 106.246 euro și economii de 57.543 lei.
Criterii pentru alegerea conducerii CSM
Președintele și vicepreședintele CSM sunt desemnați dintre membrii Consiliului cu activitate permanentă, care nu au mai ocupat roluri de conducere anterior.
Din componența CSM mai fac parte judecători și procurori, printre aceștia fiind judecătoarea Elena Raluca Costache și procurorul Claudiu Constantin Sandu, precum și alți magistrați cu diverse funcții.
Membrii CSM reprezentanți ai societății civile includ avocatul Ioan Sas și fostul prim-procuror Fănel Mihalcea, care a ocupat diverse poziții de conducere și în alte instituții.
Membrii de drept ai CSM sunt Lia Savonea, președintele ÎCCJ, Alex-Florin Florența, procurorul general, și Radu Marinescu, ministrul Justiției.
Magistrații cu funcții de conducere anterioare în CSM, care nu mai pot candida pentru un nou mandat, includ Daniel Grădinaru, Daniel Horodniceanu, Denisa Angelica Stănișor și Emilia Ion.