Președintele Nicușor Dan expune miercuri, 26 noiembrie, în fața senatorilor și deputaților, Strategia Națională de Apărare a Țării, finalizată și aprobată de CSAT. Legislativul o va dezbate și vota într-o ședință comună programată să înceapă la ora 14:00.
Președintele Nicușor Dan a sosit la Parlament, fiind întâmpinat de liderul PSD, Sorin Grindeanu, și de președintele Senatului, Mircea Abrudean.
La ședința Parlamentului participă și premierul Ilie Bolojan, care a ajuns deja la sediul legislativului.
***
Președintele Nicușor Dan va veni miercuri în Parlament pentru a prezenta senatorilor și deputaților Strategia Națională de Apărare a Țării. După avizarea de către comisiile de specialitate, Strategia va fi dezbătută și votată în plen.
Șeful statului nu va fi singur, ci va fi însoțit de membrii Guvernului, conform unei declarații oficiale.
Pe 25 noiembrie, CSAT a analizat și aprobat versiunea finală a Strategiei, după o perioadă de 10 zile de dezbateri publice și după ce a fost completată cu sugestii din partea societății civile.
„Proiectul consolidat al Strategiei a fost supus transparenței publice, fiind prima Strategie Națională de Apărare a Țării care a trecut prin această etapă. Multe dintre recomandările primite au fost integrate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT și care va fi prezentată de Președintele României în Parlament pentru dezbatere și aprobare prin hotărâre în ședință comună”, a transmis Administrația Prezidențială la finalul ședinței CSAT de miercuri.
Ce conține Strategia Națională de Apărare
Președintele Nicușor Dan a prezentat pentru întâia oară public Strategia Națională de Apărare pe 12 noiembrie.
„Administrația publică întâmpină anumite probleme. (…) La nivel național, administrația nu lucrează cu date concrete. Astfel, multe decizii nu se bazează pe informații reale. Nu există o colaborare eficientă între instituțiile publice. Fiecare își urmărește propriile interese politice sectoriale, ceea ce împiedică formarea unei viziuni integrate și, implicit, inovația în administrație”, a declarat atunci Nicușor Dan.
Strategia națională de apărare include:
- valorile, interesele și țelurile fundamentale de securitate;
- analiza mediului internațional de securitate;
- identificarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților potențiale;
- țelurile strategice și prioritățile în domeniul apărării;
- direcțiile de intervenție și principalele metode pentru asigurarea securității naționale în domeniul apărării.
Corupția figurează în „Strategia națională de apărare” la capitolul „riscuri și vulnerabilități” pentru România.
„Corupția slăbește profund statul de drept și afectează eficiența instituțiilor, precum și bunăstarea cetățenilor, contribuind la fenomenul de evaziune fiscală și criminalitate economică, având impact direct asupra economiei naționale, concurenței loiale și libertății economice”, se precizează în document.
Prin urmare, strategia stabilește că obiectivul național de securitate pentru România este „reducerea semnificativă a fenomenului de corupție prin coordonarea eforturilor instituțiilor, inclusiv a serviciilor secrete”.
Se propun trei direcții principale pentru „combaterea intensă a corupției”:
- abordare integrată, prin efort comundin partea tuturor părților;
- implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor relevante pentru identificarea faptelor de corupție, fără a interveni în cercetarea penală sau în procedura judiciară;
- revizuirea cadrului legislativ și administrativ pentru a accelera procesul de justiție în cazurile de corupție, respectând separația puterilor în stat și normele constituționale.
Fenomenul corupției este considerat o problemă ce „fragilizează statul, subminează încrederea și slăbește capacitatea de apărare a țării”.
Așadar, serviciile de securitate vor fi implicate în cercetările anti-corupție, însă nu vor interveni în faza de anchetă penală, conform precizărilor președintelui. „Activitatea de cercetare este realizată de Parchet și magistrați. Orice intervenție externă este ilegală.”
„Se va realiza o imagine de ansamblu asupra fenomenului de corupție și va fi furnizată procurorului”, a explicat Nicușor Dan despre rolul SRI în această acțiune.
Restricțiile impuse SRI de către CCR
Implicarea serviciilor secrete în procesele judiciare a fost restricționată de mai multe decizii ale Curții Constituționale din ultimii ani.
În martie 2016, CCR a stabilit că Serviciul Român de Informații nu poate participa la urmărirea penală, conform Europei Libere.
În 2018, a fost emisă o altă hotărâre a CCR, care a decis că probele obținute cu tehnologia SRI trebuie excluse din dosarele penale.
În martie 2019, CCR a analizat protocoalele de colaborare încheiate de parchete cu SRI între 2009 și 2016. Judecătorii au dispus anularea probelor obținute cu ajutorul ofițerilor SRI până în februarie 2016, în cazul în care acestea fuseseră extrase în baza acestor protocoale.
O hotărâre din 2020 precizează că interceptările realizate de servicii sunt constituționale dacă oferă garanții pentru respectarea drepturilor omului.