Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a decis, miercuri, să anuleze procesul de selecție pentru funcția de director general al companiei, conform unui comunicat transmis către BVB. Membrii Consiliului au hotărât că Mihai Aniței, fost director general al combinatului Azomureș și manager pentru România în grupul elvețian Ameropa, cu activități în multiple țări, „nu se aliniază pe deplin cerințelor legate de rolul de CEO în acest moment”.
Aniței a obținut cel mai înalt punctaj în rândul candidaților pentru această poziție, conform surselor din procesul de recrutare.
Locul secund, tot pe lista scurtă, îl ocupă Radu-Ioan Constantin, inginer și economist cu experiență în Hidroelectrica din 2008, în poziții de conducere în departamentul de aprovizionare, iar și el a primit verdictul negativ din partea Consiliului de Supraveghere: nu corespunde pe deplin criteriilor pentru funcția de CEO în acest moment, potrivit surselor.
Consiliul de Supraveghere a hotărât reluarea imediată a procesului de selecție, conform comunicatului oficial. Totuși, vineri, 28 noiembrie, expiră termenul stabilit de Comisia Europeană pentru ca statul român să numească conducerea mai multor companii energetice, inclusiv Hidroelectrica. Aceasta este o obligație asumata de România conform PNRR.
În ultimele zile, Consiliul de Supraveghere a anulat și numirea unui director financiar.
După recent, a fost anunțat că Mihai Aniței a fost selectat pentru funcția de director general, fiind pe primul loc în lista de candidați, urmat de Radu-Ioan Constantin pe poziția secundă.
Actualul director va continua în funcție. Numele său este menționat în ancheta Recorder
„Pentru a garanta continuitatea operațională până la finalizarea selecției, Consiliul de Supraveghere păstrează măsurile interimare privind atribuțiile de CEO și CFO”, mai precizează comunicatul.
Astfel, Bogdan Badea rămâne interimar la conducere. Numele său a fost menționat într-o investigație Recorder, care dezvăluie că Hidroelectrica a furnizat energie fără factură în valoare de 2 milioane de euro pentru instituții religioase și antreprenori cu legături politice, în perioada în care compania era condusă de Badea.
HotNews a solicitat ministrului energiei, Bogdan Ivan, clarificări referitoare la asumarea politicii eșecului de la Hidroelectrica, mai ales în contextul în care România riscă să piardă fonduri din PNRR. De asemenea, au fost adresate întrebări despre posibila demisie a lui Bogdan Badea în urma informațiilor publicate de Recorder. Până în prezent, nu a fost transmisă niciun răspuns oficial.
În cazul în care până la data de 28 noiembrie nu se vor realiza numiri în conducerea companiilor de stat, conform principiilor de integritate și independență, România riscă să piardă definitiv fonduri din PNRR. Hidroelectrica se numără printre aceste companii, iar procedurile de numire au fost finalizate fără a se îndeplini integral obligațiile asumate în fața Uniunii Europene.
Sumele pierdute reprezintă fiecare poziție rămasă neocupată.
Procesul de selecție al noii conduceri din Hidroelectrica a început cu întârzieri, fiind identificate nereguli în modul de organizare, atât la nivelul Consiliului de Supraveghere, cât și în structura Directoratului. Comisia Europeană a constatat patru deficiențe legate de transparență și corectitudine în procesul de numire al membrilor Consiliului de Supraveghere și două în privința Directoratului. În luna martie, Ministerul Energiei a revocat trei membri din Consiliul de Supraveghere, inițiind în vară o nouă procedură de selecție.
În cazul Directoratului, Ministerul Energiei a susținut că nu are autoritatea de a acționa, atribuțiile revenind exclusiv Consiliului de Supraveghere. Totodată, Comisia Europeană a subliniat că actualul președinte al Directoratului, Karoly Borbely, era și membru în Consiliul de Supraveghere și făcea parte din Comitetul de Nominalizare și Remunerare în momentul selecției, iar ulterior a demisionat din Consiliu.
De asemenea, Comisia a evitat că Marian Fetița, numit director financiar, nu a îndeplinit criteriile de eligibilitate stabilite pentru funcția de membru al Directoratului în cadrul procesului de recrutare.
În septembrie, acești doi oficiali au renunțat la funcții, acceptând plăți compensatorii echivalente cu 24 de salarii medii lunare, conform surselor. Doar după această etapă a fost posibilă demararea unui nou proces de numire.
Ambii au fost selectați în toamna anului 2023 în cadrul unei proceduri considerate necorespunzătoare de către Comisia Europeană.
Semnificația Jalonului 121
Este imperativ ca până pe 28 noiembrie 2025, cel puțin 13 companii energetice să implementeze un proces de selecție transparent și corect pentru noii manageri, pentru ca România să poată beneficia de suma de 228 milioane de euro din PNRR, în cadrul Jalonului 121 privind guvernanța corporativă.
Estimat pentru două companii din lista menționată, ministerul energiei a indicat că nu poate realiza schimbarea directorilor conform cerințelor Comisiei Europene, conform unei notificări din septembrie.
Acest termen face parte din cerința de plată numărul 3 din PNRR. Anul trecut, Comisia Europeană a suspendat parțial plățile, iar în luna mai a confirmat că suma va fi pierdută definitiv dacă jalonul nu este atins până la termenul limită de 28 noiembrie 2025.
Suma totală a finanțării puse în joc este de 228 milioane de euro din PNRR, iar valoarea finală poate varia în funcție de progresul realizat în atingerea jaloanelor.
Companiile care trebuie să îndeplinească cerințele de management sunt: Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica SA, Conpet, Romgaz, Oil Terminal, Electrocentrale Craiova SA, Midia Green Energy SA, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S., CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele SA, Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică Proiectare Mine pe Lignit S.A, și Complexul Energetic Valea Jiului S.A.