Copiii solicită fidget spinnere, pixuri, kendame, păpuși Labubu — cele mai noi și tendance. Însă consumerismul poate genera anxietate. Și nu e de glumit! FOTO: Shutterstock
Inițial, a fost doar un pix Legami – un fluturaș în nuanță roz-pal cu antene în formă de inimioare. Nu am putut rezista, recunosc: „Mami, trebuie să mi-l cumpăr! Toți colegii îl au. TOȚI!”. Insistența copilului meu era aproape disperată. Nu mai era vorba despre un simplu pix așezat pe un raft în librărie. Nu era doar un moft. În ochii săi, se reflecta nevoia de incluziune, ca și cum acel obiect i-ar fi adus acceptare socială.
A doua zi, a venit acasă cu o altă veste: „Știi că sunt zece modele diferite? Și două ediții limitate? Au și un unicorn!”. M-am trezit în fața unei avalanșe de informații despre pixuri, radiere, penare și carioci Legami, ca și cum aș fi participat la o ședință de marketing. Nici nu apucasem să spun „nu”, că deja simțeam dezamăgirea lui. „Numai despre asta se vorbește în pauză. Toată lumea aduce pixuri la școală. Eu ce să le spun!?”.
„FOMO”, mi-am zis. Fear of missing out (teama de a nu rămâne pe dinafară) reprezintă frica de a pierde ceva la modă sau un eveniment important din rețelele sociale. „Nici nu a împlinit 8 ani!”. Cum să-ți fie teamă de „a rămâne în urmă” la această vârstă? Cum să fii exclus doar pentru că nu ai pixuri „de colecție”? Cum am ajuns aici?!
Aspectele negative ale marketingului
Un articol recent abordează subiectul acestor detalii mărunte, generate de emoții mari. Despre „partea obscură” a figurinelelor atractive din penarul copilului meu.
„Cei mici apreciază pixurile Legami”, precizează autorul, „însă această tendință nu aduce doar bucurie, ci și presiune și conflicte”. Gândiți-vă puțin la cerințele copiilor voștri. Dacă nu au cerut pixuri, au dorit neapărat kendame (un brand anume!), fidget spinnere, păpuși Labubu, sau, pentru cei mai mari, adidași Jordan (extraordinar de scumpi!).
Citește continuarea AICI.