În timp ce statele membre ale Uniunii Europene își propun să reducă poluarea și să îmbunătățească serviciile pentru cetățeni, România se confruntă încă cu diferențe semnificative. Majoritatea populației nu beneficiază de acces la apă potabilă, stațiile de epurare sunt insuficiente, iar fondurile alocate acoperă doar nevoile esențiale ale românilor. Germania, Polonia, Ungaria și Bulgaria au peste 95% din populație conectată la rețelele de alimentare cu apă, în timp ce în România încă există comunități fără acces la apă sigură pentru consum.
Conform celui mai recent raport al Institutului Național de Statistică (INS), în anul anterior, 77,6% din locuitorii României erau conectați la sistemul public de alimentare cu apă. Aproximativ jumătate din populația rurală nu dispune de apă curentă și trebuie să recurgă la găleți pentru a preleva apă din fântâni. În ceea ce privește sistemul de canalizare, în 2024, doar 60,7% din români aveau acces, restul de aproape 40%, în special din mediul rural, fiind fără racordare. În funcție de regiune, în 2024, cel mai mare procent de populație conectată la rețelele publice s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (97,9%), urmată de Sud-Est (89,8%). Cea mai scăzută rată de conectare s-a observat în regiunea Nord-Est (53,6%) și Sud-Muntenia (70,7%).
România are cea mai redusă rată de racordare la sistemele de apă și canalizare din UE
Totodată, în 2024, un sfert dintre români nu aveau acces la serviciile publice de apă, iar doar 40% beneficiaseră de sistemul de canalizare, în condițiile în care calitatea apei era considerabil scăzută. În mediul rural, accesul la aceste infrastructuri era și mai redus: 59% dintre locuitorii din zonele rurale nu beneficiau de apă potabilă de la rețea, iar 84% nu erau conectați la rețelele de canalizare publice. Deși situația s-a ameliorat ușor în ultimii ani, România rămâne țara cu cea mai scăzută rată de racordare la sistemele de apă și canalizare în cadrul Uniunii Europene. Media europeană depășește 94% pentru conectarea la rețelele de apă și 81% pentru sistemele de canalizare. Anul trecut, aproximativ 1.900 de unități de învățământ, reprezentând 16% din totalul școlilor și grădinițelor, nu aveau acces la apă potabilă curentă. Dintre acestea, 94% se aflau în mediul rural. La nivel național, 4.200 de școli nu dispuneau de grupuri sanitare în interiorul clădirii.
Stațiile de epurare din România sunt insuficiente și ineficiente
România continuă să fie în urmă în domeniul epurării apelor uzate, din cauza lipsei de resurse a operatorilor și a dificultăților în coordonarea sistemului, ceea ce limitează eficiența procesului. Alte state europene precum Ungaria, Polonia și Germania depășesc România în tratarea apelor reziduale. În România, doar 30,7% din apa uzată menajeră este tratată, comparativ cu 99,1% în Germania, 79,3% în Polonia și 72,2% în Ungaria. În plus, țara noastră și Bulgaria se află la coada clasamentului european în privința numărului de stații de epurare raportat la populație și eficiența tratamentului, conform normelor Uniunii Europene. România are în funcțiune aproximativ 750 de stații de epurare, multe în proces de modernizare, precum și 998 de instalații de tratare a apei și 2.459 de stații de dezinfectare, conform unui raport al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC).
Diferența majoră constă în numărul și capacitatea stațiilor de epurare, precum și în gradele de tratare pe care le asigură. Alte state precum Germania dispun de aproximativ 10.000 de stații de epurare, urmate de Polonia cu peste 8.000, în timp ce Ungaria, cu peste 4.500 de stații, acoperă nevoile a circa 88% din populație. Utilizarea tratării avansate, inclusiv tertiară, este comună în majoritatea acestor țări, în timp ce România și Bulgaria folosesc stații de epurare nemodernizate.
Rețeaua de canalizare a României este insuficientă pentru populație
În ceea ce privește lungimea rețelei de canalizare, zonele urbane din România au o densitate comparabilă cu cea europeană, însă deficitul rețelelor din mediul rural reduce media națională. Conform datelor recente ale Institutului Național de Statistică (INS), lungimea totală a rețelei publice de canalizare era de aproximativ 57.300 de kilometri, ceea ce înseamnă circa 3 kilometri pentru 1.000 de locuitori.
RECOMANDARE:
Două foste capitale comuniste, două direcții diferite. În timp ce Varșovia se dezvolta și devine un oraș al viitorului, Bucureștiul rămâne în urmă, sărăcăcios, aglomerat și lipsit de progres. În timpul campaniei electorale, nu se aud promisiuni concrete sau proiecte strategice pentru infrastructură.
În timp ce Bolojan reducând pensiile românilor încearcă să justifice lipsa finanțării și inechitățile, Ungaria, Polonia și Germania se preocupă de bunăstarea pensionarilor și majorarea veniturilor acestora.