Termenul limită pentru finalizarea a patru indicatori din PNRR expiră vineri, la miezul nopții. Care sunt sumele implicate pentru România și ce măsuri poate adopta Guvernul astăzi? Pentru un anumit indicator, Executivul și-a asumat deja incapacitatea de a realiza obiectivul: „nu se poate face nimic”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Guvernul a avut cel puțin doi ani pentru atingerea acestor ținte din PNRR, însă unele obiective nu au fost atinse deloc sau doar parțial.
În prezent, patru indicatori sunt sub semnul întrebării, în ultima zi a termenului limită stabilit de Bruxelles. Acești indicatori totalizează o valoare de 807 milioane de euro. Care sunt aceștia?
- Indicatorul privind reducerea costurilor cu pensiile speciale – 231 milioane euro
- Indicatorul pentru numirea unei conduceri la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) – 330 milioane euro
- Indicatorul pentru numirea managerilor în companiile energetice de stat – 227 milioane euro
- Indicatorul pentru numirea membrilor în Consiliile de Administrație ale Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) și Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) – 19 milioane euro
Acești indicatori fac parte din Cererea de plată 3, transmisă Comisiei în septembrie 2023. În octombrie 2024, Comisia Europeană a evaluat progresul și a constatat că unele ținte nu au fost atinse, ceea ce a blocat plățile până în primăvara anului curent.
În mai 2025, Comisia a acordat o prelungire de șase luni, până pe 28 noiembrie, pentru îndeplinirea acestor obiective, însă, nici în acest interval prelungit, restanțele nu au fost recuperate complet.
Guvernul încearcă încă să obțină fonduri pentru indicatorul privind pensiile speciale
Astăzi, Premierul Bolojan intenționează să convoace o ședință de Guvern pentru adoptarea unui proiect de lege pentru majorarea vârstei de pensionare a magistraților, a anunțat ieri purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu. Acest proiect este strâns legat de suma de 231 milioane de euro, cu termen limită 28 noiembrie.
Guvernul speră să obțină o parte din suma de 231 milioane de euro, prezentând Comisiei Europene eforturile depuse pentru adoptarea legislației privind reducerea cheltuielilor, conform surselor guvernamentale citate de HotNews.
„Proces de negociere în curs”
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a explicat, joi, la finalul ședinței, că astăzi (vineri) începe „procedura de asumare a răspunderii prin adoptarea proiectului de lege”.
Întrebat despre un plan alternativ pentru evitarea pierderii fondurilor, purtătorul de cuvânt a spus că urmează o evaluare de două luni, ale cărei criterii vor fi comunicate de Ministerul Fondurilor Europene în ziua următoare.
„Este posibil ca, în timpul evaluării, legea să fie adoptată și să intre în vigoare. Va urma o negociere și discuții cu Comisia Europeană”, a mai precizat Ioana Dogioiu.
Proiectul inițial al Guvernului Bolojan pentru modificarea pensiilor magistraților a fost respins, cu o lună în urmă, de Curtea Constituțională, pentru că Executivul nu a așteptat emiterea avizului CSM, fie negativ, fie pozitiv.
Al doilea indicator, în valoare de 330 milioane de euro. Care sunt punctele de incertitudine?
Pe 27 noiembrie, cu o zi înainte de expirarea termenului, Guvernul a finalizat selecția pentru funcțiile de președinte și doi vicepreședinți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Este indicatorul cu cea mai mare valoare – 330 milioane de euro.
Chiar dacă, teoretic, acest indicator pare realizat, evaluarea de către Comisia Europeană poate indica neconformități, conform surselor guvernamentale.
Se pare că cel puțin unul dintre cei trei numiți la conducerea AMEPIP prezintă semne de întrebare, au mai declarat surse apropiate guvernului pentru HotNews.
Unul dintre vicepreședinți, Nicolae Bogdan Codruț Stănescu, a fost demis, în primăvara acestui an, din funcția de director general la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), pe fondul unui raport al Curții de Conturi care a evidențiat un prejudiciu de peste 72 milioane de lei, legat de achiziția unor măști. DNA a fost sesizată în acest caz, conform Europa Liberă.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului: „Nu știu motivul numirii sale”
Întrebat joi despre numirea lui Bogdan Stănescu în conducerea AMEPIP, Ioana Dogioiu a afirmat că nu poate comenta despre procesul de selecție, afirmând că nu a fost parte a acestuia.
„Nu înțeleg cum a fost numit, procedura a fost independentă și nu am făcut parte din proces. Nu pot oferi explicații sau răspunsuri în această privință.”
Indicatorul de 227 milioane de euro. Ministrul Energiei: 90% din sumă poate fi recuperată
Un alt indicator afectat de nerealizări este cel legat de numirea managerilor în companiile energetice de stat.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, susține că se poate recupera până la 90% din suma de 227 milioane de euro destinată acestui jalon, însă nu este clar câte dintre cele peste 40 de posturi vizate, în 13 companii, nu au avut numirile făcute conform angajamentelor.
Pierderile estimate sunt calculate pe baza fiecărei poziții neterminate.
Companiile vizate de Comisia Europeană pentru managementul corporativ sunt: Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica SA, Conpet, Romgaz, Oil Terminal, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie, CNCIR, Eurotest și Radioactiv Mineral Măgurele, precum și Institutul de Cercetare Științifică și Tehnologică Proiectare Mine pe Lignit S.A și Complexul Energetic Valea Jiului S.A.
Unele dintre aceste entități, precum Eurotest și Radioactiv Mineral Măgurele, au fost transferate de la Sectorul Energie la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.
Bani pierduți din cauza anulării selecției la Hidroelectrica
Doar Hidroelectrica are probleme semnalate în acest sens, după decizia Consiliului de Supraveghere de a anula procesul de numire a directorului general.
Membrii Consiliului au hotărât că Mihai Aniței, fost director general la Azomureș și Country Manager al grupului elvețian Ameropa, nu se pot alinia cerințelor postului de CEO în prezent.
Radu-Ioan Constantin, un inginer și economist angajat în companie din 2008, a primit același aviz negativ pentru funcția de director general, fiind considerat incompatibil cu cerințele actuale în privința conducerii.
Surse de la companie menționează că procesul de selecție a fost blocat din motive politice, ceea ce a condus la respingerea candidaților propuși.
Săptămâna trecută, Consiliul de Supraveghere a respins și propunerea pentru un director financiar.
La un indicator de 19 milioane de euro, Guvernul recunoaște imposibilitatea recuperării
Pentru numirile în Consiliile de Administrație ale CNIR și CNAIR, nu mai există șanse de recuperare a celor 19 milioane de euro.
„Nu se va putea face nimic”, a afirmat Dogioiu.
Întrebată despre motive, aceasta a menționat că „responsabilitățile nu pot fi determinate în acest moment, iar procedurile s-au încheiat deja, iar timpul pentru finalizarea lor a expirat”.
Guvernul nu are încă o estimare clară a penalizărilor sau a sumei totale pierdute, fiind în faza calculului acestor costuri.
„Se fac în continuare analize pentru a determina penalizarea aferentă acestor jalon și eventualele consecințe”, a adăugat purtătorul de cuvânt.