Barometrul Informat.ro – INSCOP a constatat că 88,2% dintre români afirmă că iubesc România și sunt mândri de țara lor. Doar 5,7% exprimă opoziție față de această afirmație. Conform rezultatelor cercetării publicate online, 75% dintre respondenți sunt complet de acord cu afirmația „Iubesc România și sunt mândru de țara mea”, 13,2% sunt parțial de acord, 4,7% nu sunt nici de acord, nici în dezacord. 2,6% sunt în dezacord parțial, iar 3,1% în dezacord total. 1,4% nu știu sau nu răspund.
Unul dintre principalele aspecte ce rezultă din cercetare este că „patriotismul continuă să reprezinte o identitate centrală pentru majoritatea populației din România.” Totuși, apar diferențe surprinzătoare în rândul simpatizanților partidelor politice.
„Deși consensul general prevalează, există și nuanțe (de acord parțial, indeciși, dezacord) care indică faptul că pentru o parte a societății atașamentul față de țară este prezent, dar condiționat de experiențe personale, situații socio-economice sau încrederea în instituții. Profilul politic evidențiază o polarizare interesantă: electoratul PSD și PNL afirmă un atașament aproape total față de patriotism, în vreme ce susținătorii USR exprimă o atitudine mai temperată, ceea ce sugerează perspective ușor diferite asupra identității naționale,” a explicat directorul INSCOP, Remus Ioan Ștefureac.
Rezultatele indică că 98% dintre susținătorii PSD afirmă că iubesc România și sunt mândri de țara lor. Aceștia sunt urmăriți de simpatizanții PNL (93%), AUR (87%) și USR (82%).
„O explicație parțială ține și de faptul că tinerii între 18 și 29 de ani, care se numără printre susținătorii USR, se diferențiază clar de restul populației printr-un nivel ușor mai scăzut al patriotismului declarat (73% comparativ cu media de 88% la nivelul întregii populații), fenomen posibil corelat cu expunerea la mobilitate internațională, cultura digitală globalizată și o atitudine mai critică față de stat,” a precizat Remus Ioan Ștefureac.
Metodologia cercetării
Datele au fost colectate în perioada 20-26 iunie 2025. Metoda utilizată a fost interviuri telefonice realizate prin chestionar, cu un eșantion simplu, stratificat, de 1150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de peste 18 ani, în funcție de sex, vârstă și ocupație. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,9%, cu un nivel de încredere de 95%, conform organizatorilor cercetării.