Președintele Nicușor Dan a evidențiat, în discursul de la recepția de Ziua Națională în Palatul Cotroceni, o serie de „realități despre România”, în care a subliniat deficiențele actuale ale statului român. Astfel, șeful statului a afirmat că România continuă să fie o țară afectată de corupție, deși la un nivel mai scăzut comparativ cu acum două decenii, iar locuitorii trăiesc în condiții mai precare decât în anul anterior, deși mai bine decât în urmă cu 20 de ani.
În alocuțiunea susținută în Sala Unirii, în fața invitaților la recepție, a discutat despre lipsurile statului român de astăzi, precum corupția, deficitul comercial, starea sistemului educațional și rezultatele nesatisfăcătoare ale investițiilor în sănătate. Totodată, a evocat și realizările din ultimii 20 de ani, care au îmbunătățit calitatea vieții românilor față de acum două decenii.
Discursul președintelui Nicușor Dan:
„Putem fi mult mai avansați”
„Astăzi sărbătorim Unirea din 1918, un eveniment istoric pentru România, reprezentând împlinirea unui ideal al mai multor generații. Asta înseamnă, pe de o parte, că nu suntem un popor fără originie, ci că în societatea noastră și în cadrul clasei politice au existat forțe capabile să coopereze pentru un scop comun, iar memoria acestor oameni ne obligă pe noi să încercăm să onorăm realizările lor.
Unde ne aflăm în prezent? Cred că trebuie să privim situația cu obiectivitate și realism pentru a putea ajusta așteptările și speranțele. Trăim mai rău decât anul trecut, dar mai bine decât acum două decenii. Și gestionăm condiții mai favorabile decât multe alte populații din țări învecinate.
România este afectată de corupție, iar cetățenii au dreptate să constate lipsa unui angajament ferm din partea statului în combaterea acesteia, precum și nemulțumirea față de oamenii corupți care impun puncte de vedere moralizatoare la televizor. Cu toate acestea, nivelul de corupție a scăzut față de acum 20 de ani.
Este adevărat că această corupție persistentă ne-a ținut în loc, împiedicând progresul la nivel național. E adevărat și că în ultimele luni nu am identificat acte de corupție la nivel înalt în administrația românească.
Sistemul educațional are puncte forte, dar în general este slab spre foarte slab, ceea ce ne va aduce dificultăți majore pe termen lung. Sistemul sanitar este departe de potențialul său, însă primele spitale nou-construite prin finanțare din PNRR încep să își arate rezultatele.
Economia privată românească este extrem de dinamică și performantă, dublând PIB-ul țării în ultimul deceniu. Totuși, deficitul comercial este în creștere, iar actuala politici economică are nevoie de consolidare. Autoritățile au reușit să păstreze calendarul aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Un an în urmă, alegerile prezidențiale au fost anulate, creând incertitudini asupra procesului democratic în România și în cadrul partenerilor internaționali. Au existat dovezi care indică influențe nelegale și campanii de dezinformare distribuite de Rusia în țara noastră și în Europa. Totodată, lipsesc rapoarte complete despre evenimentele din acel moment.
Țara noastră beneficiază de aproximativ 100 de miliarde de euro din fonduri europene, dar vocea României nu a fost suficient de auz în interiorul Uniunii Europene, anumite cazuri, precum aderarea la Schengen, fiind percepute ca injustiții. Totuși, am cumulată maturitate de a negocia și a-și exprima punctul de vedere pe teme tehnice legate de interesele noastre.
„Sloganuri transformate în strigăte și urlete”
Un număr de 5 milioane de cetățeni au părăsit țara, fie din motive materiale, fie din cauza sentimentului de nedreptate experimentat în România. Ei reprezintă o resursă valoroasă și potențial major pentru republică, în cazul în care stabilim o relație corectă cu aceștia.
Din păcate, administrația românească este deseori depășită, cu resurse irosite în procesul de digitalizare și care nu ține pasul cu evoluția societății. În ultimii cinci ani, s-au construit aproximativ 500 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres.
Toate aceste aspecte reflectă realitățile despre România, pe care le putem percepe diferit, în funcție de perspectivă. De multe ori, politicienii aleg să le transforme în sloganuri, să le flăcăreze de dimineață până seara. Aceasta contribuie la poluarea discursului public, uneori transformând sloganurile în strigăte sau urlete.
Invităm pe toți să reducem tonul, să abordăm problemele societății cu calm și echilibru – fără a le ascunde, dar păstrându-ne răbdarea și luciditatea.
De asemenea, vă încurajăm să ascultăm cu atenție opiniile celorlalți. În zgomotul general, vom descoperi puncte comune de vedere, pe care le putem folosi la construcție. Într-o perioadă în care numai națiunile care își păstrează solidaritatea internă pot progresa, memoria celor pomenți și responsabilitatea față de urmași ne obligă să continuăm să avem încredere în viitorul României.